Vaccinarea „la chiuvetă”: cum a devenit un centru medical din nord-vestul țării o fabrică de certificate verzi false. În plină pandemie, când spitalele erau sufocate, iar accesul la muncă, servicii și libertatea de circulație depindeau de o hârtie cu cod QR, la Centrul de vaccinare Petea, din județul Satu Mare, s-a pus pe picioare una dintre cele mai profitabile afaceri ilegale ale crizei sanitare: vaccinarea „la chiuvetă”. Dosarul instrumentat de Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Oradea a ajuns recent la final. După ani de anchetă, acorduri de recunoaștere a vinovăției și sentințe succesive, justiția a tras linie: peste 100.000 de euro confiscați și patru condamnați definitiv, toți cu pedepse cu suspendare, informează ebihoreanul.ro
Un context exploziv: certificatul verde, noua monedă de schimb
Între septembrie și noiembrie 2021, certificatul digital european Covid nu era un simplu document administrativ. Era pașaportul către viața socială și profesională. Fără el, accesul la locul de muncă, în instituții publice, restaurante sau la evenimente era imposibil. În acest context, cererea a explodat, iar tentația „scurtăturilor” a fost uriașă. La Petea, însă, nu a fost vorba de inițiative izolate, ci de un mecanism bine pus la punct. Personal medical, registratori și intermediari au transformat un centru public de vaccinare într-un adevărat „ghișeu paralel” de eliberare a certificatelor verzi.
Două metode, un singur rezultat: hârtia fără vaccin
Anchetatorii au stabilit existența a două moduri de operare. Primul, mai rar, presupunea prezența formală a persoanei la centru, fără administrarea efectivă a serului. Al doilea – și cel mai profitabil – elimina complet pacientul din ecuație. Fotografiile actelor de identitate erau transmise intermediarilor, iar datele ajungeau direct în Registrul Electronic Național de Vaccinare (RENV). Cu câteva click-uri, sistemul genera dovada imunizării. Vaccinul? Inexistent. Tariful: între 250 și 300 de euro. Rezultatul: peste 3.000 de certificate de vaccinare anti-Covid, majoritatea pentru vaccinul Johnson & Johnson, eliberate unor persoane care nu au trecut niciodată pragul centrului – inclusiv funcționari publici.
Cum a ieșit la iveală schema
Ironia face ca adevărul să iasă la suprafață nu printr-un control intern, ci prin spitale. Beneficiari ai certificatelor false au ajuns la urgențe, unii în stare gravă, declarând că sunt „vaccinați”. Analizele și anchetele medicale au spus altceva. De aici, firul a fost preluat de DNA Oradea, care a documentat rețeaua, fluxurile de bani și rolul fiecărui participant.
Un rol-cheie l-a avut Voichița Camelia Sim (actualmente Titi), angajată la acel moment în cadrul DSP Bihor. Ea colecta actele de identitate ale „clienților” și le furniza personalului din centrul de vaccinare Petea. În interior, mecanismul era susținut de asistenta medicală Daniela Ioana Hoblea și de registratorii Marc Ilieș și Horea Buriceanu. Banii încasați erau împărțiți între participanți, iar volumul tranzacțiilor a transformat frauda într-o afacere de anvergură.
Acorduri, pedepse și o justiție a cifrelor
Toți inculpații au ales calea recunoașterii faptelor, semnând acorduri cu procurorii DNA. Instanțele le-au validat, rând pe rând. Ultima decizie a aparținut Curtea de Apel Oradea, care a stabilit pedepsele definitive. Condamnările sunt similare: închisoare cu suspendare, termene de supraveghere între 3 și 4 ani, interdicții profesionale, muncă în folosul comunității. Niciunul nu va ajunge după gratii.
Confiscarea extinsă: adevărata lovitură
Lovitura reală a venit însă din zona financiară. Instanța a admis confiscarea mitei dovedite, dar și confiscarea extinsă a sumelor a căror proveniență nu a putut fi justificată. Totalul depășește 102.000 de euro, la care se adaugă zeci de mii de lei și sume în alte valute. „Campionul” rețelei a fost registratorul Horea Buriceanu, de la care s-au confiscat peste 53.000 de euro și aproape 71.000 de lei.
Dosarul Petea se închide juridic, dar lasă în urmă o întrebare incomodă: câte astfel de centre au funcționat în tăcere în anii pandemiei? Într-o perioadă în care încrederea publică era esențială, un sistem gândit să protejeze sănătatea colectivă a fost folosit pentru profit. Iar prețul real nu se măsoară doar în bani confiscați, ci și în riscurile asumate de o societate întreagă, păcălită cu ștampilă și semnătură.
