Sătmărenii și-au început prima lună de toamnă calendaristică cu avertizări de caniculă. Meteorologii vorbesc despre un val de căldură care va crește disconfortul termic. Dar sub ceea ce pare doar o nouă prognoză meteo, se ascunde o realitate tot mai dură. Peste 2.500 de decese atribuite anual valurilor de caniculă la nivel național. Iar lucrurile vor merge din rău în mai rău dacă nu se iau măsuri, avertizează specialiștii. Printre județele care au de suferit în urma încălzirii climatice se află și Satu Mare.
Românii suferă tot mai mult din cauza schimbărilor climatice. Printre efectele negative se numără și valurile succesive de căldură care, potrivit specialiștilor au provocat anul trecut nu mai puțin de 2.500 de decese asociate în 2023. Mortalitatea cauzată de căldură în România a crescut cu aproape 8% în perioada 2013-2022 comparativ cu perioada 2003-2012, precizează jurnaliștii de la Libertatea.
Astfel, consecinţele schimbărilor climatice sunt deja vizibile și măsurabile, inclusiv în România. Conform bazelor de date europene, rata mortalității cauzate de căldură între perioadele 2003–2012 și 2013–2022 a crescut în România, în medie cu 7.15 cazuri la 100.000 locuitori.
Mortalitatea este mai ridicată în cazul bărbaților, mai arată datele de la nivel european. Vorbim de valorile mai crescute pentru bărbaţi (7.61) decât pentru femei (6.93), iar dacă ne uităm la distribuția spațială, atunci vedem că sătmărenii au motive serioase de îngrijorare.
Care este situația în județele din țară
Potrivit raportului Starea climei în Europa 2023 realizat de Organizația Meteorologică Mondială și Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice”, susțin dr. Valentin-Veron Toma și prof. dr. Adina-Eliza Croitoru în studiul „Schimbările climatice și sănătatea publică: Impactul valurilor de căldură și al căldurilor extreme în România”, pentru majoritatea regiunilor s-a observat o tendinţă de creştere a mortalităţii asociată perioadelor de căldură extremă.
Cele mai accelerate de creştere s-au înregistrat în judeţele Cluj, Hunedoara şi Prahova, unde se constată o evoluție de 20-30 decese la 1 milion de locuitori pe deceniu. În general, situaţia este mai gravă în jumătatea nordică a ţării, respectiv în partea de vest şi nord-est, comparativ cu regiunile sudice şi sud-estice.
În județul Satu Mare vorbim despre o creștere de 10-20 de decese, similară este situația și din Maramureș, Sălaj și Bihor.
Specialiștii trag un semnal de alarmă cu privire la faptul că nu suntem pregătiți să facem față noilor realități climatice. Sistemele noastre de avertizare a populației sunt ineficiente, în timp ce educația și campaniile de informare sunt izolate și inegale.
O și mai mare problemă este cea legată de faptul că nu avem evaluări sistematice de risc climatic la nivel local. Conform raportărilor internaționale (Report of the Lancet Countdown, 2024), doar municipiul Alba Iulia a realizat un astfel de studiu.
Un număr foarte mic de orașe și municipii (în jur de 30) au strategii şi/sau planuri de adaptare la schimbările climatice, iar pentru mediul rural nu a fost identificată nicio localitate cu un document strategic în acest sens. Acest fapt menține expunerea populației vulnerabile la riscuri climatice grave.
Deficitul de spații verzi în mediul urban agravează efectele valurilor de căldură în orașe care sunt intensificate de prezenţa insulelor de căldură urbană.
În plus, specialiștii spun că ar trebui să ne pregătim și sistemul medical, în așa fel încât acesta să facă față schimbărilor climatice.
