În cursul anului 2025, costul creditului în România a evoluat sub influenţa deciziilor de politică monetară ale Băncii Naționale a României (BNR), a fluctuaţiilor indicilor de referinţă folosiţi de creditorii comerciali şi a schimbărilor în comportamentul instituţiilor de creditare, care au afectat atât creditele ipotecare, cât şi împrumuturile de consum. BNR a menţinut rată de politică monetară la 6,50% pe parcursul mai multor şedinţe din prima jumătate a anului, decizia fiind justificată oficial prin necesitatea ancorării anticipaţiilor inflaţioniste şi prin atenţia la riscurile macroeconomice.
La nivelul indicilor utilizaţi direct în contractele cu clienţii, evoluţia a fost mai volatilă. Indicele ROBOR pe trei luni — folosit în calculul costului unor credite în lei cu dobândă variabilă — a înregistrat salturi semnificative în primăvara anului, urcând spre intervale superioare faţă de începutul anului, ceea ce a condus la majorări imediate ale ratelor lunare pentru clienţii cu credite indexate prin acest indicator. În paralel, IRCC — referinţa folosită pentru anumite credite de consum — a înregistrat variaţii pe perioade de referinţă, cu niveluri comunicate public pentru trimestre succesive. Aceste date au transformat, pentru mulţi debitori, evoluţia dobânzilor într-un factor de planificare financiară imediată.
Semnalul dat de instituţii pe partea ofertei a fost consolidat de informaţiile oficiale ale BNR: chestionarele şi rapoartele privind creditarea arată o tendinţă de înăsprire a standardelor de creditare pentru companii şi, în anumite segmente, pentru populaţie, în special în cazul împrumuturilor pe termen lung. Aceasta înseamnă că, în condiţiile în care costul de finanţare şi indicatorii de referinţă rămân ridicaţi sau volatili, instituţiile au devenit mai selective şi au ajustat condiţiile comerciale — marje, garanţii sau perioade de rambursare — pentru a gestiona riscul.
Pe piaţa ipotecară s-au observat creşteri moderate ale ratelor efective practicate pentru contractele noi în a doua parte a anului, estimările sectorului imobiliar şi evaluările analiştilor semnalând costuri în uşoară creştere faţă de nivelurile din ultimele luni ale anului precedent. Această tendinţă reflectă atât adaptarea ofertelor bancare la costul ridicat al finanţării, cât şi la preferinţele pentru produse cu dobânzi fixe pe perioade determinate. În practică, aceasta s-a tradus în creşteri ale ratei lunare pentru împrumuturile noi, cu impact diferenţiat în funcţie de avans, durata şi forma contractului.
În acest context, platformele care agregă şi compară oferte de credit online au câştigat vizibilitate ca instrumente utile pentru consumatori. Un astfel de exemplu este BaniGo – marketplace de credite online, care se prezintă public ca un agregator de oferte de la bănci şi instituţii financiare nebancare, cu informaţii despre condiţii, dobânzi şi termene, menit să crească transparenţa şi să faciliteze compararea alternativelor înainte de semnarea unui contract. Prin centralizarea ofertelor, un marketplace poate reduce timpul de informare al solicitanţilor şi poate evidenţia diferenţele de cost total între produse care altfel par similare doar la prima vedere.
