Sătmăreanul Ștefan Rubin Mihalca a pariat pe România, după o viață de muncă în Noua Zeelandă. Întors în România, în satul Borlești, comuna Pomi, județul Satu Mare, fermierul a investit alături de fratele său într-o fermă de vaci în care aplică și ce a învățat în străinătate. În prezent, Rubin Mihalca crește 180 de capete de vaci, dintre care 80 de vaci la muls și restul tineret, inclusiv pentru îngrășare. Pe lângă ferma de bovine, ferma are în exploatare și 420 de hectare de teren, informează agrointel.ro

Ceea ce l-a impresionat în fermele de vaci din Noua Zeelandă a fost eficiența acestora. Prin pășunat, exploatațiile de acolo sunt extrem de rentabile, iar o parte din tehnologia de creștere este de inspirație olandeză. Ferma în care lucrat în Noua Zeelandă avea 450 de vaci la muls, de toate se ocupa românul cu funcție de ajutor de head manager. O poziție pe care la început nu a înțeles-o, dar cu timpul și-a dat seama că venea cu responsabilitatea de a face aproape totul de unul singur.

Dorul de casă a făcut ca familia Mihalca să se întoarcă în România. Prima a revenit soția, iar apoi și Ștefan Mihalca a făcut pasul decisiv. Cu banii strânși printre străini a pornit de la zero, investind alături de fratele său în terenurile din Borlești unde au înființat ferma de familie.

Entuziasmul i-a pierit însă repede, odată cu primul proiect european pe care a vrut să îl implementeze. O mare parte din economiile sale s-au scurs în acest vis ce nu s-a concretizat niciodată. Experiența începutului sălbatic în agricultura europeană l-au călit pe Rubin Mihalca. Câțiva ani mai târziu a reușit ca împreună cu alți fermieri din județul Satu Mare să se asocieze și să formeze Cooperativa Samus Lact, formă asociativă ce anul acesta a împlinit 10 ani de la înființare.

Cu o experiență de 37 de ani de muncă în agricultură, în zootehnie, în prezent fermierul Ștefan Mihalcă simte că acasă și-a găsit liniștea. Este alături și muncește împreună cu ai lui, cu familia care i-a fost sprijin chiar și când era la peste 17.000 de kilometri distanță. Mai mult, și-a găsit locul într-o comunitate de fermieri pe care îi unește dorința de a construi împreună pentru un viitor mai bun.

Articolul complet pe agrointel.ro