Județul Maramureș conduce topul atunci când vorbim de spațiile verzi pe cap de locuitor. Vorbim de peste 50 de metri pătrați pentru fiecare maramureșean, la distanță de locul doi, ocupat de județul Ilfov. Doar 14 județe din țară au un nivel considerat ridicat de spațiu verde pe cap de locuitor, arată ultimele date publicate, iar județul Satu Mare se numără printre cele cu un nivel mediu.
Clasamentul spațiilor verzi pe cap de locuitor este condus de județul vecin, Maramureș. Fiecare locuitor are, potrivit ultimelor date statistice, 52, 34 de metri pătrați de spațiu verde. Următorii în clasament sunt locuitorii din județul Ilfov, care au puțin peste 40 de metri pătrați. Top trei e completat de Mureș, cu peste 39 de metri pătrați de spațiu verde pe cap de locuitor.
În clasamentul național, doar 14 județe au un nivel ridicat de spații verzi, în timp ce altele 14 județe au un nivel scăzut, restul au un nivel mediu.
La polul opus al clasamentului, cu cele mai puține spații verzi, sunt locuitorii din Giurgiu, cu doar 2,71 de metri pătrați de spații verzi pe cap de locuitor. Nu stau bine nici locuitorii din Gorj și Vrancea. În Gorj sunt 4,93 de metri pătrați, în timp ce în Vrancea sunt 5,51.
În ceea ce privește județul Satu Mare, datele arată că avem 11,13 metri pătrați de spații verzi pe cap de locuitor, ceea ce ne plasează pe locul 27 la nivel național și suntem printre ultimele județe care înregistrează un nivel mediu de spațiu verde pe cap de locuitor. Nu doar vecinii din Maramureș stau mai bine decât noi în regiunea de nord-vest a țării. Clujenii au 17,61 de metri pătrați de spații verzi, în timp ce bihorenii au peste 15. Mai rău decât noi stau cei din Bistrița-Năsăud, cu doar 10,84 de metri pătrați și sălăjenii, care nu au mai mult de 10,3.
Ultimele date INS au arătat că la nivelul județului Satu Mare, suprafața de spații verzi se ridică la 368 hectare.
Dacă ne uităm în ultimii 15 ani, cele mai mari pierderi de spații verzi s-au înregistrat în județul Harghita, -17%, iar județul Satu Mare este și el pe lista celor câteva județe care au mai puține spații verzi decât în urmă cu 15 ani. Dar am avut ani și în care spațiul verde a fost mai mare. În 2016 Satu Mare declara 413 hectare de spații verzi, iar anul următor ajungea la 371, iar după încă un an, la 368.
În schimb specialiștii atrag atenția și cu privire la faptul că uneori spațiile verzi pot fi făcute "din pix". Iar pentru o statistică care să corespundă cât mai mult realității, ONG-urile care activează în domeniul protejării naturii ar trebui să fie cele care verifică și certifică datele "oficiale".
Institutul Național de Statistic definește spațiul verde drept parcuri, grădini publice sau scuaruri publice, parcele cu pomi și flori, păduri, cimitirele, terenurile bazelor și amenajărilor sportive în cadrul perimetrelor construibile ale localităților. În cadrul spațiilor verzi nu se includ serele, pepinierele, grădinile de zarzavaturi, terenurile agricole sau suprafețele lacurilor.
De ce și cât de importante sunt spațiile verzi
Specialiștii subliniază că, deși un oraș poate dispune de suprafețe extinse de spații verzi, acest lucru nu garantează că locuitorii beneficiază efectiv de avantajele lor, deoarece impactul depinde în mare măsură de amplasamentul acestor zone. De exemplu, o pădure întinsă situată la periferia orașului nu va contribui semnificativ la calitatea vieții pentru persoanele care locuiesc în centrul orașului sau în cartierele dens populate.
Spațiile verzi joacă un rol esențial în îmbunătățirea calității aerului, reducerea poluării fonice și susținerea biodiversității. Ele contribuie, de asemenea, la moderarea temperaturilor în perioadele de caniculă, oferind zone răcoroase și umbrite în interiorul aglomerărilor urbane. În acest sens, Uniunea Europeană subliniază necesitatea dezvoltării și menținerii spațiilor verzi de înaltă calitate, inclusiv parcuri, păduri urbane, străzi împădurite și maluri ale râurilor acoperite de vegetație, care să susțină bunăstarea urbană prin oferirea unor oportunități pentru odihnă, recreere și activitate fizică, dar și prin contribuția la menținerea unor temperaturi scăzute în orașe. Aceasta este cu atât mai important cu cât, începând cu iunie 2023, fiecare lună a fost înregistrată ca fiind cea mai caldă din istoria măsurătorilor, comparativ cu aceeași perioadă din anii precedenți, conform buletinului lunar al Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice (C3S).
Specialiștii atrag atenția și asupra faptului că diminuarea spațiilor verzi intensifică riscurile ecologice urbane și produce efecte negative imediate asupra calității vieții și a sănătății locuitorilor.
