Asociația Culturală pentru Tinerii din Satu Mare se înscrie deja de trei ani la programul Erasmus+, iar tinerii zgomotoși care apar în fiecare trei luni confirmă succesul tot mai mare al proiectelor. Tocmai despre acest fenomen am întrebat-o pe Franciska Őri-Pákay, persoana responsabilă de proiectele internaționale în cadrul asociației.

– Cum afli despre acest program, mai ales că se aude destul de puțin, decât dacă ești elev licean?

– Destul de greu. Deși programul are pagină web în România și câteodată mai organizează și caravane de informare, sfera civilă nu află despre acesta sau mulți cred – greșit, evident – că nu sunt eligibili să participe în acest program dedicat tinerilor. Este adevărat că majoritatea proiectelor vizează tinerii de vârsta 13-30 ani, dar există totuși portițe legale prin care și persoane mai în vârstă pot participa la unele proiecte. Încerc să atrag atenția la toate aceste oportunități faine, dar prea mulți le ignoră și se plâng ulterior că vrea copilul să ajungă undeva și nu poate. Bineînțeles că poate și încerc să promovez acest fapt la toate forurile și ocaziile posibile, dar trebuie să miște un deget și celălalt.

– Dacă tot vorbim de posibilități, care ar fi acestea?

– Mi se pare o oportunitate destul de mare că un tânăr poate călători prin toată Europa numai din banii de buzunar. Sunt schimburi de tineret, vizite de studiu, traininguri – fiecare poate alege după interesul său personal, există o bază de date unde poți filtra căutarea. Nu mai trebuie să suferi, cum făcusei eu pe vremuri, la tabere care nu te interesează deloc. Acum fiecare poate găsi ceva interesant și se poate adânci în subiectul ales cu alți tineri din 3-12 alte țări, cunoscând astfel diversitatea culturală a Europei, diferite nații, orașe, peisaje necunoscute, având totodată posibilitatea să-și prezinte și cultura proprie.

– Adică tinerii pot fi numiți mici ambasadori culturali?

– Chiar și așa. Data trecută au sosit 45 de „ambasadori” la Satu Mare, cărora s-au alăturat și ai noștri, reprezentând 12 țări în total. Cei 50 de tineri au arătat că pot trăi laolaltă în ciuda diferențelor majore în temperament și atitudine, de la mâncare până la momentul despărțirii. Albania, Bulgaria, Bosnia-Herțegovina, Portugalia, Spania, Ungaria, Polonia, Serbia, Macedonia, Armenia și Georgia au trimis câte patru tineri la un training de șapte zile. Titlul proiectului a fost Digital ID for employability adică Identitatea digitală în folosul angajabilității. Tinerii au învățat și au împărțit practici despre cum pot utiliza social media și alte mijloace de identitate digitală cu scopul de a-și găsi de muncă. Cunoscătorii știu că rețeaua LinkedIN a fost creată tocmai cu acest scop. În străinătate, angajatorii s-au obișnuit deja să verifice profilul candidaților ca să afle dacă sunt potriviți sau nu pentru postul vacant.

– Dacă nu mă înșel, proiectul vostru a câștigat anul trecut, dar s-a amânat și va fi anul acesta. De ce?

– Se întâlmplă destul de des că perioada proiectului trebuie schimbată din motive neimputabile nouă. Tocmai de aceea se acordă o perioadă totală de șase luni pentru aceste proiecte. Ai nevoie de cel puțin două luni pentru a pregăti proiectul în mod adecvat și cel puțin trei luni pentru diseminarea rezultatelor către grupurile-țintă. Acest proiect vizează diferențele noastre culturale identitare. Scopul proiectului M&Ms: project managers and cultural managers (manageri de proiecte și manageri culturali) a fost să oferim un training liderilor de tineret care se implică în proiecte internaționale.

– De ce este atât de important acest lucru? Parcă știm cu toții ce înseamnă management de proiecte sau diferențele culturale. Sau nu?

– Da, credem că știm și că alții înțeleg același lucru. Degeaba avem expresii globale, am aflat că tinerii explică managementul de proiecte într-un mod total diferit când vine vorba de pași, etape și noțiuni. Chiar și acțiunile descrise diferă de la țară la țară. Fiind un proiect multinațional cu tineri din România, Ungaria, Portugalia, Slovacia, Cehia, Turcia, Spania, Italia, Grecia, Malta și Bulgaria, am aflat destul de mult despre diverse culturi și regiuni. De asemenea, tinerii au recunoscut că pot fi oricât de profesioniști în organizarea unor evenimente cu mii de participanți, pot comite greșeli dacă vor să treacă pe plan internațional. Așa am învățat și noi meseria, de la un proiect la celălalt. De fapt, nu este cu nimic mai ușor decât prima oară, dar poate nu mai avem parte de atâtea surprize.

– Ce anume trebuie să ai în vedere sau care ar fi cea mai mare dificultate la proiectele internaționale?

– Spun fără ezitare: mâncarea. Nu e de joacă și trebuie să înțelegi că avem obiceiuri culinare foarte diferite și mulți sunt vegetarieni sau vegani sau alergici. Trebuie să ai mare grijă de acest lucru. Apoi, mulți nu consumă unele alimente din convingeri religioase, iar tu trebuie să respecți acest lucru la maxim. Bineînțeles, este o provocare și pentru hotel, de aceea e bine să ne întoarcem acolo unde sunt deja obișnuiți cu noi, știind că 15-25% dintre participanți vor avea pretenții. O altă problemă majoră este că tinerii sunt zgomotoși, este normal să fie veseli, dar își exprimă bucuria altfel, ascultă diferite genuri de muzică. Poate în alte țări muzica tare e acceptată noaptea, dar ceilalți clienți cazați la hotel poate ar vrea să doarmă după ora 10. Mă străduiesc tare mult să le explic acest lucru cât mai discret posibil, după ce mi-au confrontat atitudinea în faza de evaluare a proiectului.

– Nu te dezamăgesc astfel de reacții negative?

– Ba da. Când crezi că ai făcut totul posibil ca să le fie bine și să aibă parte de experiențe faine, iar unii tot se arătă nemulțumiți, bineînțeles că te deranjează. Tocmai când voiam să mă retrag puțin, mă sunase trainerul să mă anunțe că două alte proiecte au ieșit câștigătoare. Nu mai știam să plâng sau să râd, dar ne-am apucat de pregătiri.

– Care sunt acele proiecte?

– Anul acesta s-au anunțat deja rezultatele la două apeluri de finanțare. În domeniul nostru poți aplica de trei ori pe an în toată Europa. În februarie și aprilie am avut noroc. Proiectul amintit a fost depus în februarie și două proiecte au fost câștigate în aprilie. Ambele sunt speciale la modul lor. The Show Must Go On…, care îmi este foarte drag, se bazează pe Festivalul Muzicii de Stradă din Satu Mare, deci va avea loc anul viitor și ideea este că tinerii cum ar putea ajuta prin muzică alți tineri și copii marginalizați sau trăind cu dizabilități. Acest proiect a fost depus pentru a treia oară, pentru că nu întrunise până acum punctajul necesar, dar nu ne-am dat bătuți și am tot corectat conform propunerilor venite din partea Biroului Național până când a ajuns să fie al șaselea cel mai bun proiect pe țară. Vorbim despre un așanumit proiect dublu, fiindcă aproximativ aceeași companie de tineri va putea petrece 10 zile împreună în România, discutând despre situația migrației, un subiect actual care arde și împarte Europa, ca apoi fiecare participant să se ocupe de acesta, timp de jumătate de an, în țara de origine, după care să se întâlnească din nou, de data asta în Muntenegru, și să-și împartă experiențele focusate pe această tematică.

– Ce mai urmează după cele două apeluri închise?

– Ne pregătim pentru începutul lunii octombrie. Va fi puțin aglomerat fiindcă vom contracta cele două proiecte noi la sfârșitul lunii septembrie, dar numai după ce am primit mandatele din partea partenerilor care nu este deloc ușor, dar face parte din munca noastră. Am primit deja partea profesională a proiectului, adăugăm partea noastră și a partenerilor și gata. Am vrea să mai depunem un alt proiect în care noi suntem responsabili de conținut, dar solicitantul este un partener de nădejde din Polonia sau o țară baltică.

– Cred că nu mai rămâne altceva decât să vă urez mult succes pentru proiectele curente și viitoare, cu speranța că vom afla și mai multe în curând.

– Mulțumim și vă așteptăm la trainingurile noastre!