Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES a realizat în perioada 21 – 24 martie 2020 un studiu complex cu privire la atitudinile, practicile și comportamentele românilor pe durata restricțiilor reglementate de starea de urgență impusă de pandemia de COVID–19. În această perioadă, vorbitul la telefon și privitul la televizor par să fie principalii aliați ai românilor care încearcă să petreacă cât mai mult timp în spatele ușilor închise. 

IRES a urmărit să surprindă în ce mod restricțiile de mișcare impuse de starea de urgență au influențat relațiile românilor cu membri familiilor lor și apropiații, dar și să evalueze comportamentul românilor pe durata în care ei au rămas la domiciliu.

Aflăm din acest studiu care sunt activitățile de zi cu zi ale românilor în această perioadă și care sunt proporțiile în care fac aceste activități.

Cei mai mulți stau acasă alături de partenerii de viață

Potrivit studiului, 6 din 10 români au stat acasă cu partenerii de viață (soț, soți etc.), 4 din 10 cu copii, 1 din 5 cu părinții, în timp ce 12% au stat singuri și același procent cu animalele de companie. 4% au stat cu bunicii lor.

Cu părinții au stat în proporții mai ridicate bărbații (28%) și tinerii între 18 și 35 de ani (44%). Vârstnicii sunt cei care, în ultima săptămână, au stat în cea mai mare măsură, singuri (31%).

Jumătate din români spun că e plăcută petrecerea timpul lui domiciliu. Vârstnicii, supărați pe limitările de mișcare

Jumătate dintre români caracterizează ca fiind mai degrabă plăcută experiența petrecerii timpului la domiciliu din ultima perioadă, dar 1 din 5 spun că este mai degrabă neplăcută.

Respondenții din mediul rural și cei cu vârsta între 31 și 50 de ani au, în proporții mai ridicate, percepții favorabile cu privire la timpul petrecut la domiciliu, în timp ce vârstnicii (cei peste 65 de ani) au, în mai mare măsură, percepții negative cu privire la restricțiile de mișcare.

Pentru moment, pentru 7 din 10 români relațiile cu ceilalți membri ai familiei, cu care au petrecut timp în această perioadă, au rămas neschimbate.

1 din 5 români spun că relațiile lor cu ceilalți membri ai familiei s-au îmbunătățit și doar 2% spun că s-au înrăutățit. 31% dintre români spun că nu au interacționat cu vecinii în această perioadă.

Vorbitul la telefon, televizorul și internetul, principalele preocupări

Vorbitul la telefon (95%) și privitul la televizor (90%) conduc în topul preocupărilor românilor care stau acasă.

Mai mult de un sfert dintre cei care au privit la televizor în această perioadă au făcut acest lucru peste 4 ore zilnic. 41% se uită între 2 și 4 ore zilnic, iar 1 din 5 între 1 și 2 ore în fiecare zi.

7% dintre participanții la studiu care au vorbit la telefon în această perioadă au făcut acest lucru peste 2 ore zilnic, o treime au vorbit între 31 și 60 de minute, iar 13% între o oră și 2 ore zilnic. 44% spun că au vorbit la telefon, în fiecare zi, sub 30 de minute.

7 din 10 români navighează pe internet, 7 din 10 participanți la studiu spun că petrec timp de calitate cu membrii familiei, iar două treimi dintre respondenți spun că au făcut curățenie generală.

1 din 5 participanți la studiu a navigat pe internet peste 4 ore zilnic. Peste un sfert (26%) au petrecut pe internet între 2 și 4 ore, iar jumătate dintre cei care au folosit internetul în perioada în care au stat acasă au navigat cel mult 2 ore.

45% dintre cei chestionați au citit cărți, 43% declară că au făcut diferite activități în gospodărie pe care nu le realizează în mod obișnuit. 35% spun că au făcut planuri pentru reamenajarea locuinței, 31% se uită la filme online sau pe diferite platforme de streaming, 29% spun că au dormit mai mult decât de obicei, iar 26% au gătit mai mult decât de obicei.

8% dintre respondenții care au spus că în perioada în care au stat acasă au dormit mai mult decât de obicei au făcut acest lucru peste 10 ore zilnic, iar 17% declară că au dormit între 9 și 10 ore pe zi.

18% au muncit de acasă.

Sunt însă și români care își fac planuri pentru carieră sau proiecte de viitor (32%).

Fișa tehnică a studiului:

Volumul eșantionului: 1.553 indivizi de 18 ani și peste

Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivel național

Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 2,5%

Perioada realizării anchetei: 21 -24 martie 2020

Metoda: Datele au fost culese prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing)