Recentul publicat raport despre Starea Climei vine cu vești proaste pentru întreaga țară, inclusiv pentru Satu Mare. Efort științific colectiv a unui grup de 11 autori, raportul analizează în detaliu schimbările climatice și impactul lor asupra României, oferind perspective riguroase și argumente fundamentate pentru politici de adaptare și atenuare.

Criza climatică globală a atins un punct critic, evidenţiat de datele din 2023, care arată o creştere a temperaturii medii globale cu 1,48°C faţă de perioada preindustrială. România resimte din plin aceste schimbări prin intensificarea valurilor de căldură, prin creşterea suprafeţelor afectate de seceta extremă, dar și prin frecvența tot mai ridicată a furtunilor severe.

Potrivit raportului Starea Climei, și sătmărenii se vor confrunta în următoarele decenii cu tot mai lungi și tot mai multe valuri de căldură.

„În cazul scenariului cu emisii medii, în zonele vestice și nordice, s-ar putea înregistra până la 2-3 valuri de căldură suplimentare până în 2050 și o durată suplimentară de până la 20 de zile, în timp ce în sud și sud-est s-ar putea înregistra până la 6 valuri de căldură suplimentare cu o durată de până la 40 de zile”, se arată în raport.

În cazul scenariului pesimist, aceste schimbări sunt amplificate atât regional, cât și la nivelul țării. De exemplu, durata valurilor de căldură este preconizată să crească până la 150 – 160 zile/an în zona de sud și sud-est a României și până la 100 zile/an în zona centrală și de nord.

„Acest lucru se traduce printr-o creștere dramatică a numărului de zile consecutive cu temperaturi record, ceea ce va avea consecințe profunde atât pentru ecosistemele naturale, cât și pentru așezările umane”, se explică în raport.

Iar asta nu este o noutate pentru cei care au observat tendințele din ultimii ani.

Regiunile din nordul țării au fost cele mai afectate de creșterea temperaturii medii anuale. Această tendință de încălzire a condus la valuri de căldură mai frecvente și mai prelungite, în special în timpul lunilor de vară. Valurile de căldură au consecințe grave asupra sănătății umane, crescând riscul de insolație, deshidratare și probleme cardiovasculare, în special în rândul vârstnicilor și copiilor.

„De asemenea, acestea afectează agricultura, punând în pericol siguranța alimentară, agravează seceta, epuizează resursele de apă și cresc riscul incendiilor de vegetație. Aceste provocări subliniază necesitatea unor măsuri urgente și strategii eficiente de atenuare pentru a proteja atât populația, cât și mediul înconjurător”, se mai arată în raportul despre evoluția climei.

Secete tot mai severe pe durata verilor

Și nu doar căldura va da bătăi de cap sătmărenilor. Scenariile climatice pentru secolul 21 sugerează o creștere a precipitațiilor în jumătatea nordică a țării, în timp ce în sud va predomina deficitul de precipitații.

Doar pentru că se preconizează o creștere a precipitațiilor, asta nu înseamnă că nu ne vom confrunta și cu perioade de secetă, așa cum s-a întâmplat și în 2020, când seceta a atins intensitatea maximă în nord-vestul României și vestul Ucrainei.

„Temperaturile mai ridicate din viitor vor duce probabil la creșterea frecvenței și a magnitudinii secetelor agricole pe
întreg teritoriul României, deoarece creșterile evapotranspirației rezultate vor depăși creșterile prognozate ale precipitațiilor”, avertizează climatologii. „În timp ce secetele istorice au fost cauzate de deficitul de precipitații, temperaturile mai ridicate contribuie din ce în ce mai mult la secarea solului, la debitul cursurilor de apă și la riscul și exacerbarea fenomenului de secetă.”

La toate astea se adaugă „insulele de căldură”, adică locuitorii orașelor vor avea mult mai mult de suferit de pe urma valurilor de căldură, asta în lipsa unor politici de reziliență care să vină în sprijinul locuitorilor.

Furtuni mai severe și mai violente

Iar cum în zona de nord a țării se așteaptă o creștere a umidității, asta înseamă și un risc mai crescut de furtuni.

„Previziunile pentru viitorul apropiat (2025-2050) și pentru sfârșitul secolului (2071-2010) indică o intensificare a acestor fenomene, în special în nordul României, unde riscul de grindină și furtuni violente este așteptat să crească semnificativ. Aceste schimbări sunt atribuite în principal creșterii umidității atmosferice, ceea ce contribuie la o mai mare instabilitate atmosferică”, se mai arată în raport. „Conform acestor previziuni climatice ne putem aștepta la mai multe fenomene meteorologice extreme în viitorul apropiat în special în jumătatea de nord a României.”

Cât de periculoase pot deveni aceste furtuni? Oamenii de știință nu sunt deloc optimiști.

„Furtunile severe sunt sisteme atmosferice care pot genera fenomene meteorologice extreme, inclusiv tornade, grindină de mari dimensiuni, precipitații și vânt intens, și descărcări electrice atmosferice. Aceste furtuni pot avea un impact devastator asupra comunităților, provocând distrugeri de infrastructură, întreruperi ale alimentării cu energie electrică, și chiar pierderi de vieți omenești. Grindina mare poate distruge culturi agricole și poate avaria vehicule și acoperișuri, în timp ce tornadele pot (în cazurile extreme) distruge complet infrastructura (e.g., case, căi ferate). Precipitațiile intense pot duce la inundații rapide, afectând drumurile și proprietățile și punând în pericol viețile oamenilor. Trăsnetele reprezintă un pericol suplimentar, putând provoca incendii de vegetație și pierderi de vieți omenești”, se explică în raport.