Richard Stein este un sătmărean stabilit în Statele Unite ale Americii și un reputat profesor de Inginerie Chimică și Biomoleculară de la New York University. Născut și crescut la Satu Mare ca fiu al legendarului doctor fondator al Căminului-spital pentru vârstnici, Wili Stein, a acordat un amplu interviu site-ului Actual de Cluj.

În interviul acordat publicației actualdecluj.ro, cercetătorul clarifică câteva chestiuni despre pandemia COVID-19. El arată care este categoria de vârstă care prezintă un risc crescut în fața Covid19: „persoanele cu boli cardiovasculare, diabet, cancer, și anumite boli respiratorii au un risc mai mare pentru forme severe sau deces în urma infectării cu COVID-19”.

În același timp, consideră că distanțarea socială nu este o măsură suficientă pentru eradicarea actualei pandemii, dacă nu este combinată cu intervenții farmacologice adecvate, bazate pe experiența dobândită în lupta împotriva altor epidemii care au făcut ravagii în trecut.

Reporter: Carantina este o măsură controversată și vine, așa cum spuneți și în ultimul articol, cu un cost foarte mare. Ar fi existat și alte alternative din punctul dumneavoastră de vedere?

R. A. Stein: În opinia mea, carantina a fost o necesitate absolută în epidemia actuală. Această strategie este deosebit de valoroasă atunci când nu sunt disponibile medicamente sau vaccinuri, așa cum este situația pentru COVID-19. Valoarea carantinelor este exemplificată de acțiunile întreprinse în China, unde peste 60 de milioane de oameni au fost plasați în carantină în perioada inițială a pandemiei, în ceea ce pare a fi cea mai mare carantină din istoria modernă. Ca urmare a acestei intervenții, în 19 martie 2020, China nu a raportat pentru prima dată infecții noi cu transmitere locală, toate infecțiile noi din țară începând din această zi fiind la persoanele care au sosit din alte țări.

În timpul pandemiei actuale, natura intervențiilor de distanțare socială și momentul în care acestea au fost inițiate au variat între țări și între diverse regiuni din aceeași țară. Dacă vom înțelege care dintre aceste strategii au avut un impact, și în ce măsură au avut un efect pozitiv, vom beneficia de lecții valoroase pentru viitor. Măsurile de distanțare socială sunt cele mai eficiente atunci când sunt combinate cu intervenții farmacologice. De-a lungul acestei linii, aș fi dorit să fi existat un efort mai puternic și coordonat de a crea un vaccin împotriva SARS-CoV după epidemia din 2002-2003. În acel moment, a fost foarte previzibil că epidemii similare vor avea loc în viitor, tot așa cum a fost și este foarte previzibil că pandemiile de gripă se vor repeta regulat. SARS a avut loc acum 18 ani, și disponibilitatea unui vaccin sau a resurselor terapeutice în prezent ne-ar plasa într-o poziție incomparabil mai bună pentru a combina distanțarea socială cu intervenții farmacologice eficiente.

Reporter: Sunt reale statisticile în ce privește răspândirea virusului?

R. A. Stein: Cunoașterea în detaliu a numărului de persoane care au un test pozitiv la SARS-CoV-2 oferă o indicație despre cât de extins sau de intens este focarul bolii, dar surprinde doar o parte limitată a situației reale. Unele studii au arătat că aproape 18% dintre pacienții infectați cu SARS- CoV-2 pot fi asimptomatici, iar alții pot prezenta simptome foarte ușoare. Astfel, cred că numărul pacienților diagnosticați cu COVID-19 subestimează, probabil în mare măsură, amploarea pandemiei. Testarea promptă a persoanelor simptomatice și a contactelor lor asimptomatice, precum și disponibilitatea rapidă a rezultatelor testelor, sunt aspecte esențiale pentru a înțelege amploarea focarelor de infecție și pentru a reconstrui lanțurile de transmitere cât mai rapid și cât mai precis și eficient posibil.

Reporter: Cum s-a aplicat experiența epidemiilor trecute în cazul SARS-CoV-2?

R. A. Stein: În fiecare epidemie sau pandemie încercăm și sperăm să aplicăm lecții din epidemii si pandemii trecute. Partea mai dificilă și, în același timp, imprevizibilă, este că fiecare epidemie aduce ceva surprinzător, ceva care ne schimbă complet modul de a privi epidemiile și sănătatea publică în general, începând din acel moment. În cazul SARS-CoV-2, curba de învățare este foarte abruptă și rapidă. Un mare beneficiu de care am profitat, în epidemia actuală, este că, datorită progreselor tehnologice, a fost posibil să se genereze secvența virusului la doar trei zile după ce acesta a fost izolat. Bolile infecțioase cu care ne-am confruntat în trecut ne-au educat despre valoarea și importanța colaborărilor internaționale. După ce SARS-CoV-2 a fost secvențat, materialul genetic al virusului a fost imediat postat online și a ajutat comunitatea științifică să facă predicții despre virus.

Testele diagnostice pentru COVID-19 au fost disponibile la nivel global la 2 săptămâni după ce primele cazuri au fost raportate în China, mult mai rapid decât în cazul SARS. În plus, primele studii clinice au început mult mai rapid în cazul COVID-19 decât în cazul bolilor infecțioase emergente anterioare.

Continuarea pe actualdecluj.ro