Guvernul condus de Ilie Bolojan sprijină proiectul care prevede că manifestarea unui comportament „lipsit de respect, provocator, intimidant, agresiv sau recalcitrant, inclusiv refuzul de a respecta indicațiile personalului” în relația cu instituțiile publice și angajații acestora va fi considerată contravenție și sancționată cu amendă, relatează Profit.ro. Asta în timp ce societatea civilă critică proiectul, atât pentru modul în vag în care este definită ”lipsa de respect”, cât și pentru valoarea amenzilor ce pot fi aplicate. Sunt de până la 20 de ori mai mari decât cele pentru, de exemplu, pentru alungarea din locuință a soției și copiilor. Practic, spun cei de la APADOR-CH, orice critică a unui cetățean cu privire la un angajat al instituției sau chiar a eficienței instituției va putea fi catalogată drept lipsă de respect și sancționată prin amendă.
Executivul consideră inițiativa utilă, în special pentru gestionarea cazurilor în care solicitanții de informații publice nu respectă programul de lucru, dar atrage atenția că amenzile propuse, de până la 20.000 de lei, sunt prea mari.
Potrivit inițiatorilor, fenomenul comportamentelor agresive față de personalul instituțiilor publice s-a amplificat în ultimii ani.
„S-a constatat o creștere îngrijorătoare a atitudinilor inadecvate manifestate de cetățeni față de funcționarii publici, comportamente care afectează activitatea acestora și subminează autoritatea instituțiilor statului și încrederea populației”, se precizează în expunerea de motive.
Proiectul stipulează că persoanele care solicită verbal informații publice trebuie să respecte programul stabilit și să adopte un comportament care să nu perturbe activitatea personalului.
În caz contrar, acestea pot fi evacuate din incinta instituției și amendate cu sume între 5.000 și 20.000 de lei.
Guvernul atrage însă atenția că termenul „comportament lipsit de respect” este vag și nu îndeplinește cerințele de claritate și previzibilitate ale legii, atât pentru cetățeni, cât și pentru autoritățile care vor aplica sancțiunile.
De asemenea, este necesară o definire mai precisă a noțiunii de „indicații ale personalului”, pentru a se stabili clar ce fel de instrucțiuni trebuie respectate și de către cine.
Executivul mai observă că nivelul amenzilor propuse ar putea crea o disproporție față de alte contravenții cu grad de pericol social similar.
Cu toate acestea, Guvernul apreciază că „demersul este oportun”, deoarece oferă un cadru legal mai clar pentru gestionarea situațiilor în care solicitanții de informații publice perturbă activitatea instituțiilor sau nu respectă regulile de funcționare.
În plus, posibilitatea de evacuare a persoanelor care provoacă tulburări este văzută ca un instrument util pentru „menținerea ordinii și securității în instituțiile publice”, contribuind atât la protecția personalului, cât și la eficiența administrativă.
Proiectul a stârnit însă reacții critice din partea societății civile. Organizația APADOR-CH (Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki) consideră că „Parlamentul transformă enervarea cetățenilor în venit la buget”. Aceasta subliniază că amenzile de 5.000-20.000 de lei pentru „lipsă de respect” sunt de până la 20 de ori mai mari decât cele aplicate, de exemplu, pentru alungarea din locuință a soției și copiilor.
”Așadar, orice critică, verbală sau în scris (sub forma unei plângeri, petiții, reclamații etc.), orice solicitare de informații mai insistentă, adresată unei instituții publice va putea fi calificată ca 'manifestare a unui comportament lipsit de respect'. Pentru că a imputa ceva unei instituții sau unui angajat al ei poate fi lesne calificat ca lipsă de respect față de instituție sau angajat. Ca urmare, nu va mai fi posibil ca o persoană să pună sub semnul întrebării comportamentul și/sau profesionalismul unei instituții sau unui angajat, pentru că această atitudine critică va putea fi interpretată ca lipsă de respect.
