MApN a plătit în ultimii nouă ani peste 7,5 milioane de euro pentru închirierea de sateliți. MApN are un proiect strategic prin care să lanseze în spațiul cosmic proprii sateliți geostaționari de telecomunicații. O întâlnire în acest sens a avut loc între ROSA, ministrul MApN, sătmăreanul Gabriel Leș și o delegație ESA. 

Ministrul apărării naționale, Gabriel Leș, a avut miercuri, la sediul M.Ap.N., o întâlnire cu președintele Agenţiei Spaţiale Române (ROSA), Marius-Ioan Piso, și cu o delegație de experți tehnici ai Agenției Spațiale Europene (ESA).

Experții ESA se află în România pentru asigurarea suportului tehnic Agenției Spațiale Române, instituție care participă la realizarea studiului-concept pentru fundamentarea proiectului sistemului satelitar de telecomunicații care va deservi nevoile Sistemului Național de Securitate al României, program care va fi coordonat de Ministerul Apărării Naționale.

Ministrul apărării naționale, Gabriel Leș, a mulțumit președintelui ROSA pentru bunele relații dintre cele două instituții, întărite prin semnarea unui protocol de colaborare, și experților europeni pentru sprijinul acordat ROSA în vederea implementării acestui proiect important pentru instituțiile de stat cu atribuții în domeniul securității naționale.

„Dezvoltarea unui sistem satelitar de telecomunicații este un proiect strategic de interes național cu aplicare în spectrul comunicațiilor satelitare și tehnologiei avansate ce va asigura acoperirea multidomeniu a nevoilor de misiune ale Ministerului Apărării Naționale și instituțiilor de stat cu atribuții în domeniul securității naționale,” spune MApN.

Ministerul Apărării Naţionale, în perioada 2009 – 2018, a cheltuit aproximativ 7.500.000 euro pentru închirierea și asigurarea serviciilor de comunicaţii satelitare.

„Programul are ca principale obiective consolidarea rolului României în cadrul NATO și UE, reducerea dependenței față de furnizorii de servicii satelitare, dezvoltarea etapizată a unui sistem satelitar propriu care să asigure îndeplinirea nevoilor de misiune ale Ministerului Apărării Naționale și instituțiilor de stat pe timp de pace, criză și război, precum și asigurarea redundanței rețelelor de comunicații terestre organizate la nivel național, care pot fi afectate major în situații deosebite, de urgență sau calamități.
România devine astfel un potențial furnizor de servicii satelitare în zona Balcanilor și la frontiera de sud-est a NATO și deschide noi arii de dezvoltare a industriei aero-spațiale la nivel național,” mai spun cei de la Apărare.

În procesul de fundamentare al proiectului au fost parcurși, până în acest moment, o serie de pași – adoptarea unei hotărâri a CSAT pentru aprobarea realizării proiectului, încheierea protocolului de colaborare între Ministerul Apărării Naţionale și Agenția Spațială Română, elaborarea cerințelor operaționale comune, elaborarea documentelor tehnice pentru fundamentarea proiectului, elaborarea matricei cu sarcini, termene și responsabilități și inițierea procesului de activare a poziției orbitale geostaționare alocată României.

Dezvoltarea capabilității pe viitor are în vedere lansarea și a altor sateliți, în concordanță cu nevoile de acoperire satelitară și de servicii de comunicații satelitare ale instituțiilor beneficiare ale proiectului.

Durată de viață a unui satelit GEO este de minim 15 ani, garantată de producător, iar aria de acoperire a sistemului va fi teritoriul national și teatrele de operații unde România are dislocate forțe.

Costurile necesare realizării primei etape a programului (legate de construcția și lansarea satelitului GEO, construcția centrelor de sol necesare telemetriei şi distribuirii serviciilor de telecomunicații), precum și cele presupuse de etapele ulterioare de dezvoltare vor fi estimate după elaborarea cerințelor operaționale comune și a documentației tehnice.

Fundamentarea programului are în vedere implicarea cât mai consistentă a industriei naționale, prin posibilitatea de a produce în țară componente ale sistemului satelitar, precum și prin utilizarea unor modalități de cooperare industrială.