Guvernul a prezentat în Planul Național de Redresare și Reziliență, trimis oficial luni la Bruxelles, reforma sistemului de pensii din România, precum și pașii care urmează să fie parcurși. Potrivit documentului transmis Comisiei Europene, creșterea vârstei de pensionare va fi voluntară, va fi propusă o nouă formulă de indexare a pensiilor și va fi modificată pensionarea anticipată.

Legea ar urma să intre în vigoare la finalul anului 2023, titrează Digi24.

Noua lege a pensiilor ar urma să fie finalizată la nivelul guvernului în prima parte a anului viitor, urmând ca mai apoi să fie trimisă în Parlament. Potrivit documentului integrat în Planul Național de Redresare și Reziliență, legea va înlocui „toate prevederile negative” din legile anterioare.

„Sistemul de pensii va fi reformat, refăcut și pus pe baze solide. În fiecare an sume tot mai mari  sunt transferate de la bugetul de stat la bugetul de pensii: 2,5 miliarde lei în 2019 – 12,4 miliarde lei în 2026. Soluții există, dar refuzăm să avem un dialog onest cu românii și nu facem decât să accentuăm dezechilibrele pe seama viitorului copiilor noștri. Trebuie să avem curajul să le spunem părinților noștri că ceva trebuie să se schimbe. Reforma sistemului de pensii pe care ne-o asumăm prin PNRR înseamnă soluții de redresare treptate, responsabile, astfel încât investițiile masive din PNRR în autostrăzi, în păduri noi plantate, în reducerea abandonului școlar și toate celelalte, astfel încât toate aceste investiții să nu fie apoi risipite în sisteme dezechilibrate. Creșterea pensiilor părinților noștri nu va mai sta în pixul vreunui ministru, nu ne vom mai fura căciula unii altora, pensiile vor crește predictibil conform unei formule bazate pe creșterea economică. Vom reajusta pensiile speciale și măririle viitoare vor avantaja pensiile mai mici, astfel încât să nu mai existe nedreptățile flagrante pe care le avem în prezent între pensionari”, scrie ministrul Cristian Ghinea, în preambulul Planului Național de Redresare și Reziliență.

Ce s-a angajat Guvernul referitor la pensii:

• transmiterea către Parlament a noii legi privind sistemul de pensii, înlocuind toate prevederile negative ale Legii nr. 127/2019 (inclusiv cele referitoarea la perioada fixă de contributivitate de 25 ani), si propunând o nouă formulă de indexare bazată pe numărul de puncte realizat de fiecare beneficiar potrivit principiului contributivitătii care să asigure sustenabilitate fiscală și să nu mai permită creșteri ad-hoc.
• eliminarea indicelui de corecție.
• creșterea mai rapidă a pensiilor mici cu menținerea anvelopei totale în raport cu PIB, astfel încât indicatorul de sustenabilitate pe termen mediu și lung să nu indice un risc ridicat,
• modificarea pensionării anticipate.
• stimularea continuării vieții active și creșterea voluntară a vârstei de pensionare și asigurând sustenabilitatea fiscală a Pilonului II printr-o crestere a contributiilor in linie cu prevederile Strategiei Fiscal-Bugetare.
• ministerul muncii va finaliza legea în prima parte a anului 2022 și o va trimite în Parlament.
• aprobarea de către Parlament a noului cadru legislativ (eventualele modificări aduse proiectului de lege inițial de către Parlament care ar duce la creșterea cheltuielilor cu pensiile în raport cu PIB-ul vor fi compensate de Guvern cu măsuri concrete de a crește veniturile bugetare pentru a acomoda aceste creșteri). – Q4 2023.
• toate dosarele de pensii recalculate – Q4 2022.
• aprobarea de către Parlament a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale – Q4 2022.
• aprobarea legislației necesare pentru asigurarea sustenabilității Pilonul 2 pensii – Q1 2022.

Obiectivul general al reformei sistemului de pensii este realizarea unui nou cadru legislativ care să corecteze inechitățile din sistemul de pensii, să răspundă la Recomandările Specifice de Țară (RST) 2019 și 2020, să asigure sustenabilitatea și predictibilitatea sistemului și să respecte principiul contributivității în raport cu beneficiarii drepturilor de pensie.

Reforma presupune adoptarea unei noi legi a sistemului public de pensii simultan cu înlocuirea Legii 127/2019, inclusiv eliminând stabilirea unei perioade fixe de contributivitate de 25 de ani. Parte din prevederile legii 127/2019 vor fi analizate în vederea preluării în noua legislație a aspectelor pozitive care nu afectează sustenabilitatea sistemului de pensii publice pe termen lung.

Prin noul act normativ se dorește introducerea unei noi formule de calcul bazată pe numărul de puncte realizat de fiecare beneficiar potrivit principiului contributivitătii. Se încearcă în acest fel corectarea unei mari părți din inechitățile sistemului public de pensii prin eliminarea indicelui de corecție și a stagiului complet de cotizare diferit. Acest aspect poate fi realizat prin noua formulă de calcul a pensiei, formulă care are ca principiu de calcul produsul dintre numărul total de puncte cu valoarea unui indicator de pensie, un mecanism de indexare standard și sustenabil financiar (în locul creșterilor ad-hoc), care ar asigura predictibilitatea pe termen mediu și lung a cheltuielilor cu plata pensiilor, eliminând în acest fel toate cheltuielile aferente reprezentării intereselor statului.

Conform prevederilor noii legislații, se vor evalua toate dosarele de pensii aflate în plată, în vederea recalculării acestora. Nivelul mediu al pensiilor va crește pe seama creșterii cu precădere a pensiilor mici, menținând ponderea cheltuielilor cu pensiile în PIB, astfel încât indicatorul de sustenabilitate pe termen mediu și lung să nu indice un risc ridicat.

Recalcularea pensiilor este o necesitate dată de inechitățile din sistem, care au făcut ca mulți pensionari să se adreseze instanțelor pentru că la muncă / contribuție similare au pensii diferite – peste 25.000 de procese în ultimii cinci ani au dus la costuri pentru stat de aprox 42 milioane lei. În prezent se află pe rol aprox. 22.000 de dosare. Se estimează că, în cazul de neintervenție, în următorii ani vor fi declanșate aprox. 50.000 de litigii. Această problemă e în curs de agravare și poate fi rezolvată doar printr-o acțiune curajoasă și asumată de recalculare a tuturor dosarelor, pentru a rezolva cauza problemei.

Creșterea pensiilor mici (și nu numai) prin valorificarea veniturilor brute realizate până la data de 01.04.2001 pentru care s-au calculat contribuții de asigurări sociale în vederea atingerii obiectivului asumat de a putea plăti o pensie decentă celor cărora aceste venituri nu le-au fost luate în calcul la momentul stabilirii cuantumului pensiei.

Sunt preconizate o serie de masuri pentru stimularea rămânerii in activitate, fiind in dezbatere publică un proiect de act normativ ce vizează creșterea vârstei standard de pensionare, facultative, la 70 de ani, se urmărește in acest fel și egalizarea vârstei standard de pensionare intre genuri.

Contribuțiile la Pilonul II (în prezent 3,75%) vor crește în linie cu prevederile Strategiei FiscalBugetare pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung a sistemului de pensii. Se asigură astfel recomandarea specifică de țară privind sustenabilitatea Pilonului II de pensii.