Magyar Lóránd, deputat UDRM de Satu Mare, a precizat că răspândirea pestei porcine putea fi stopată încă de la prima manifestare înregistrată în anul 2017, prin simpla adoptare a strategiilor acelor țări, care au câștigat lupta împotriva virusului.

În Lituania, de exemplu, populația porcină a fost exterminată pe o rază de 50 de kilometri a focarului, respectiv a fost interzisă creșterea porcilor în gospodării private pe o perioadă de un an de zile. Aceste măsuri au favorizat stoparea răspândirii bolii.

Virusul, ajuns din Ucraina în județul Satu Mare, a început să se extindă ajungând până în județele din sud. Conform medicilor veterinari și fermierilor, autoritățile nu au avut, și nu au nici în ziua de azi o atitudine operativă adecvată față de apariția bolii. În multe cazuri, de la o suspiciune treceau două zile până la confirmarea cazurilor, iar de aici încă o săptămână până la formarea unei celule de criză la nivelul prefecturii și măsuri adecvate.

”Considerăm că singura soluție este, fără doar și poate, operativitatea, ori de câte ori se înregistrează cazuri noi – pe cât se poate, ținând seama de tradițiile creșterii porcilor din regiunea respectivă. Ministerul Agriculturii trebuie să elaboreze un nou sistem de despăgubire, prin care fermierii să beneficieze de compensații corespunzătoare prețului de piață al animalelor pierdute. Tot aceste măsuri trebuie aplicate și asociațiilor silvice” – a adăugat Magyar Lóránd, deputat parlamentar UDMR, membrul Camerei Agricole.

În județele afectate este indicat ca Direcția Sanitar Veterinară locală să aibă putere decizională în ce privește vânzarea animalelor în alte județe. În acest context au fost luate decizii contradictorii. Spre exemplu, în județul Satu Mare, o fermă de porci nu a primit autorizație de vânzare, în timp ce alteia, aflată la doar 20 de kilomerti de cea anterior menționată, a fost emisă autorizația.

Potrivit experților economici se conturează deja tendința ca firmele de prelucrare a cărnii să favorizeze importurile de carne, în defavoarea producției naționale.

”Situația a fost similară și în Polonia: firmele de prelucrare a cărnii au refuzat achiziționarea materiei prime din surse interne verificate. Pentru combaterea situației, guvernul polonez a adoptat un regulament prin care a forțat firmele de prelucrare a cărnii la cumpărarea unui anumit procent de porci crescuți în țară. Un asemenea pas ar fi indicat de făcut și în România” – a completat Magyar Lóránd.

Pe lângă o intervenție rapidă și drastică, medicii veterinari consideră că este foarte important ca mistreții să fie eliminați, pentru că reprezintă principalii răspânditori ai virusului.

Rămășițele incinerate ale animalelor exterminate trebuie îngropate la o adâncime de cel puțin doi metri. Asociațiile silvice nu dispun de aparatură adecvată săpării unor astfel de gropi și nici fonduri pentru închirierea acestor aparaturi, deoarece într-o singură seară, o asociație poate extermina între 700 și 1000 de mistreți.

Vânătorii au solicitat sprijin, în acest scop, atât la nivelui ministerului, cât și la cel al prefecturii, însă, până în prezent, nu au primit niciun răspuns, astfel exeterminarea mistreților se mai lasă așteptată.