Peste 100 de ordine de protecție emise anul trecut în Satu Mare. Câte cazuri de violență domestică au fost raportate la noi în județ

Polițiștii sătmăreni au răspuns anul trecut la sute de cazuri de violență domestică, iar potrivit unui raport al Inspectoratului de Poliție Județean, în peste 300 de situații, oamenii legii spun că a fost vorba despre un risc iminent la adresa victimei. Cu toate astea, în peste 180 de situații, victima a refuzat în mod expres emiterea unui ordin de protecție. Chiar și așa, au fost emise peste 150 de ordine de protecție provizorii, cu 63% din ele fiind confirmate, ulterior, de procurori.
În cursul anului 2024, poliţiştii au fost sesizați cu privire la comiterea unor cazuri de violenţă domestică, în cazul a 342 constatându-se un risc iminent, arată un bilanț al Inspectoratului de Poliție Județean.
Când vorbim de cazurile care au fost sesizate polițiștilor, în 184 de situații, victima a refuzat în mod expres emiterea unui ordin de protecție, chiar și provizoriu. Polițiștii sătmăreni au emis în cursul anului trecut un număr de 158 de ordine de protecție provizorii pentru a oferi protecție victimelor violențelor domestice.
Din acestea, 148 de cazuri au fost confirmate de către procuror, iar 88 au transformate în ordine de protecție (63% din totalul celor emise), iar în 10 cazuri s-a dispus încetarea măsurilor de protecție de către procuror.
Datele IPJ Satu Mare mari arată și că anul trecut, față de 2023, s-au înregistrat mai puține sesizări de violență domestică.
„La nivelul inspectoratului, în perioada analizată, s-a reliefat faptul că fenomenul violenței în familie se situează pe un trend ușor descendent, din analiza datelor statistice, rezultând că numărul faptelor penale în domeniul violenţei în familie a scăzut în anul 2024 cu 1,5 % faţă de perioada similară din anul 2023, respectiv de la 414 infracţiuni în anul 2023, la 408 infracțiuni în anul 2024”, se arată într-un comunicat al IPJ Satu Mare.
Violența domestică nu înseamnă doar agresiuni fizice, atrag atenția specialiștii. Potrivit legii, violenţa domestică se manifestă sub următoarele forme:
a) violenţa verbală – adresarea printr-un limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea de insulte, ameninţări, cuvinte şi expresii degradante sau umilitoare;
b) violenţa psihologică – impunerea voinţei sau a controlului personal, provocarea de stări de tensiune şi de suferinţă psihică în orice mod şi prin orice mijloace, prin ameninţare verbală sau în orice altă modalitate, şantaj, violenţă demonstrativă asupra obiectelor şi animalelor, afişare ostentativă a armelor, neglijare, controlul vieţii personale, acte de gelozie, constrângerile de orice fel, urmărirea fără drept, supravegherea locuinţei, a locului de muncă sau a altor locuri frecventate de victimă, efectuarea de apeluri telefonice sau alte tipuri de comunicări prin mijloace de transmitere la distanţă, care prin frecvenţă, conţinut sau momentul în care sunt emise creează temere, precum şi alte acţiuni cu efect similar;
c) violenţa fizică – vătămarea corporală ori a sănătăţii prin lovire, îmbrâncire, trântire, tragere de păr, înţepare, tăiere, ardere, strangulare, muşcare, în orice formă şi de orice intensitate, inclusiv mascate ca fiind rezultatul unor accidente, prin otrăvire, intoxicare, precum şi alte acţiuni cu efect similar, supunerea la eforturi fizice epuizante sau la activităţi cu grad mare de risc pentru viaţă sau sănătate şi integritate corporală, altele decât cele de la lit. e);
d) violenţa sexuală – agresiune sexuală, impunere de acte degradante, hărţuire, intimidare, manipulare, brutalitate în vederea întreţinerii unor relaţii sexuale forţate, viol conjugal;
e) violenţa economică – interzicerea activităţii profesionale, privare de mijloace economice, inclusiv lipsire de mijloace de existenţă primară, cum ar fi hrană, medicamente, obiecte de primă necesitate, acţiunea de sustragere intenţionată a bunurilor persoanei, interzicerea dreptului de a poseda, folosi şi dispune de bunurile comune, control inechitabil asupra bunurilor şi resurselor comune, refuzul de a susţine familia, impunerea de munci grele şi nocive în detrimentul sănătăţii, inclusiv unui membru de familie minor, precum şi alte acţiuni cu efect similar;
f) violenţa socială – impunerea izolării persoanei de familie, de comunitate şi de prieteni, interzicerea frecventării instituţiei de învăţământ sau a locului de muncă, interzicerea/limitarea realizării profesionale, impunerea izolării, inclusiv în locuinţa comună, privarea de acces în spaţiul de locuit, deposedarea de acte de identitate, privare intenţionată de acces la informaţie, precum şi alte acţiuni cu efect similar;
g) violenţa spirituală – subestimarea sau diminuarea importanţei satisfacerii necesităţilor moral-spirituale prin interzicere, limitare, ridiculizare, penalizare a aspiraţiilor membrilor de familie, a accesului la valorile culturale, etnice, lingvistice ori religioase, interzicerea dreptului de a vorbi în limba maternă şi de a învăţa copiii să vorbească în limba maternă, impunerea aderării la credinţe şi practici spirituale şi religioase inacceptabile, precum şi alte acţiuni cu efect similar sau cu repercusiuni similare.
h) violența cibernetică – hărțuire online, mesaje online instigatoare la ură pe bază de gen, urmărire online, amenințări online, publicarea nonconsensuală de informații și conținut grafic intim, accesul ilegal de interceptare a comunicațiilor și datelor private și orice altă formă de utilizare abuzivă a tehnologiei informației și a comunicațiilor prin intermediul calculatoarelor, telefoanelor mobile inteligente sau altor dispozitive similare care folosesc telecomunicațiile sau se pot conecta la internet și pot transmite și utiliza platformele sociale sau de e-mail, cu scopul de a face de rușine, umili, speria, amenința, reduce la tăcere victima.
