Un patron al unei firme de păcănele, împreună cu alți patru complici, au fost trimiși în judecată pentru evaziuna fiscală în formă continuată. Bărbatul, cetățean din țara vecină, era asociat și administrator la societăți comerciale din Târgu Mureș și Satu Mare. Firmele operau peste 250 de aparate în mai multe județe din țară, iar procurorii au constatat că, prin modificarea softurilor, dar și prin falsificarea registrului, s-a ajuns la un prejudiciu de aproape 400.000 de lei. 

Procurorii Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au finalizat cercetările și au dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a cinci inculpați (un cetățean ungar și patru cetățeni români) sub aspectul săvârșirii infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată, respectiv a complicității la săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată.

Inculpatul, asociat și administrator la trei firme din Mureș și una din Satu Mare

Inculpatul cetățean ungar, în calitate de asociat și administrator a trei societăți comerciale din Târgu Mureș și a uneia din județul Satu Mare, având ca obiect de activitate organizarea de jocuri de noroc, a derulat operațiuni ce au dus la fraudarea obligațiilor fiscale prin modificarea mecanică sau electronică a indexului/contorului aparatelor electronice lde jocuri de noroc, explică procurorii.

Prin intermediul societăților respective erau exploatate la nivel național, în peste 200 de locații situate în județele Bacău, Bihor, Brașov, Călărași, Cluj, Covasna, Dâmbovița, Harghita, Hunedoara, Maramureș, Mureș, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Timiș, Vâlcea, 283 de aparate electronice de jocuri de noroc.

Sălile de noroc, inclusiv în localuri de alimentație din mediul rural

„Societățile comerciale închiriau spații comerciale situate atât în mediul urban, cât și rural (de regulă în incinta unor localuri de alimentație publică), în care erau puse în exploatare aparate de joc, urmare a încheierii unor contracte cu proprietarii localurilor respective (chiria lunară fiind de aproximativ 1.200 lei/ aparat). Pe lângă contract, între cele două părți se încheia și o înțelegere neoficială prin care se stabileau cotele părți din încasările rezultate pe parcursul unei luni, de regulă 60% din câștiguri pentru societățile controlate și 40% pentru proprietarul firmei care a pus la dispoziție spațiul necesar”, spun anchetatorii.

Cum erau modificate registrele și aparatele

„Modul de operare pus în practică consta în efectuarea de intervenții directe neautorizate asupra mecanismelor/sistemelor de contorizare ale aparatelor de joc în scopul diminuării sumelor declarate, înregistrate și impozitate ca venituri și colectarea fondurilor nesupuse fiscalizării.
Menționăm că, în conformitate cu legislația din domeniul jocurilor de noroc, intervenția asupra componentelor funcționale, hardware sau software, a aparatelor de jocuri de noroc se poate realiza doar în prezența reprezentanților Biroului Român de Metrologie Legală, care ulterior au obligativitatea legală de a sigila aparatele”, spun procurorii.

Anchetatorii au descoperit modalitățile concrete de falsificare.

„Principalele modalități concrete utilizate pentru falsificarea mecanismelor/ sistemelor de contorizare ale terminalelor de jocuri de noroc electronice utilizate de persoanele susmenționate constau în modificarea parametrilor tehnici ai aparatelor prin resoftarea memoriilor amplasate pe plăcile de bază ale terminalelor de jocuri de noroc, modificarea contorului mecanic de ieșire (metodă ce nu necesită intervenția fizică în aparat, precum și scăderea ratei în care se generează posibilitatea de câștig prin instalarea unor dispozitive artizanale numite,, frâne”, care încetinesc acumularea procentajului la care este generată posibilitatea de câștiguri mari (jackpot mare)”, spun cei de la Parchet.

Se umbla și la registre, au explicat procurorii care au descoperit și felul scuzele prezentate atunci când erau găsite discrepanțe.

„Modul de operare presupunea raportarea zilnică a datelor reale înregistrate de indexurile aparatelor, iar ulterior, în funcție de cuantum, stabilirea sumelor nesupuse fiscalizării (fiind întocmite documente justificative pe circa 30% din sumele obținute în urma exploatării terminalelor de joc), concomitent cu întocmirea registrului de casă astfel încât soldul de casă să corespundă cu numerarul efectiv rămas în casierie.

În cazul efectuării unor verificări inopinate ale instituțiilor din domeniul fiscal, diferențele negative existente între sumele aflate în casieriile locațiilor și cele rezultate scriptic din consultarea indexului/contorului aparatelor de joc asupra cărora nu s-a intervenit în timp util erau justificate prin emiterea în fals de dispoziții de plată corespunzătoare unor sume acordate drept câștiguri clienților.

De menţionat faptul că, pentru a justifica sumele de bani care sunt retrase din aparatele de jocuri, bani care erau însuşiţi fără să fie fiscalizaţi, la sfârşit de lună se întocmea câte o dispoziţie de plată către un jucător care ar fi câştigat respectiva sumă sau o dispoziție de plată globală”, mai explică anchetatorii.

Procurorii au calculat că „prejudiciul total adus bugetului de stat de către inculpați, urmare a activităţii lor, este în sumă totală de 390.836,00 lei prin neînregistrarea, în evidenţa contabilă şi în declaraţiile fiscale depuse, în perioada 2015 – 2016, a unui profit în sumă de 1.574.869,00 lei”

Pe parcursul instrumentării prezentei cauze, s-a dipus luarea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra unui număr de 283 de aparate de jocuri de noroc, identificate și indisponibilizate întrucât au fost folosite la săvârșirea faptelor reținute în sarcina inculpaților.

De asemenea, s-a dispus instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra unor bunuri imobile aflate în proprietatea inculpaților, dintre care unele situate pe teritoriul Ungariei, instituirea măsurii realizându-se prin cooperare judiciară internațională.

Prin rechizitoriu s-a propus menţinerea tuturor măsurilor asiguratorii dispuse în cauză, respectiv menținerea sechestrului asigurator instituit asupra unor bunuri mobile și imobile.

Dosarul a fost trimis spre competentă soluționare Tribunalului București la sfârșitul lunii mai, cu acord de recunoaștere a vinovăției pentru unul dintre inculpați.

„În aceeași cauză, la data de 23 mai 2019, s-a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției cu un inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată, faptă prev. de art. 48 Cod penal, rap. la art. 9 lit. a din Legea 241/2005, rap. la art. 35 alin. 1 Cod penal, acord admis de Tribunalul Mureș la 1 octombrie 2019”, se arată în comunicatul de presă transmis de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Procurorii precizează că „această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale şi trimiterea rechizitoriului la instanţă, spre judecare, situaţie care nu poate în niciun fel să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie”.