În anul Centenarului Marii Uniri coaliția de guvernare, formată din Partidul Social Democrat și Partidul Alianța Liberalilor și Democraților, face noi concesii legislative UDMR. Aceste concesii legislative pot fi considerate adevărate acte de trădare națională pentru că reprezintă în fapt noi pași legislativi în favoarea oficializării limbii maghiare în Transilvania și a realizării mult visatei autonomii teritoriale pe criterii etnice a așa-zisului ținut secuiesc susținută de UDMR și Ungaria.

Deși ne aflăm în anul Centenarului Marii Uniri, când ar trebui să sărbătorim un veac de suveranitate națională și un secol de la realizarea visului național al unirii tuturor românilor, actuala coaliție care guvernează România face o serie întreagă de concesii legislative în favoarea UDMR ce pot fi considerate adevărate acte de trădare națională.

Liderul PSD, Liviu Dragnea, și cel al ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, acționează fără niciun scrupul în favoarea UDMR și a Ungariei, oficializând limba maghiară în sistemul administrativ central al statului român. Fără nicio consultare publică și în spatele ușilor înschise, Dragnea și Tăriceanu cedează în fața UDMR de parcă ne-am afla la masa negocierilor în urma unui război pe care România l-a pierdut.

Codul administrativ adoptat la Senat oficializează limba maghiară pe ușa din dos

În privința utilizării limbii maghiare în administrația publică, proiectul Codului administrativ, adoptat de Senat în data de 11 iunie a.c. și aflat acum la Camera Deputaților, camera decizională, oficializează limba maghiară în prefecturi și serviciile publice deconcentrate. Deși fac parte din administrația publică centrală a statului, prefecturile și deconcentratele vor fi obligate să permită utilizarea limbii maghiare.

În prezent, cetățenii aparținând minorităților naționale pot utiliza limba maternă doar în raportul cu autoritățile administrației publice locale, instituțiile publice aflate în subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local sau județean. Noutatea adusă de Codul administrativ vine din adoptatea art. 94 alin 1 care prevede faptul că „În unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, în care cetățenii aparținând minorităților naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, autoritățile administrației publice locale, instituțiile publice aflate în subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local sau județean, precum și prefecturile, serviciile publice deconcentrate, au obligația să asigure în raporturile cu aceștia, folosirea limbii minorității naționale respective, în conformitate cu prevederile Constituției, ale prezentului Cod și ale tratatelor internaționale la care România este parte”.

Astfel, prefecturile și serviciile publice deconcentrate vor fi obligate acum să asigure cetățenilor aparținând unei minorități naționale dreptul de a utiliza limba maternă în instituțiile publice ale administrației publice centrale. Practic, în condițiile prezentului proiect adoptat deja de Senat, limba oficială de stat va fi dublată la nivelul administrației publice centrale a statului de alte limbi, în speță limba maghiară, care va avea de jure același statut cu limba oficială de stat. De vreme ce limba maghiară va putea fi utilizată în instituțiile administrației publice centrale, e doar o chestiune de timp până când limba maghiară va putea fi utilizată în ministere, agenții etc. ca limbă oficială de stat.

Mai mult decât atât, tot la propunerea UDMR se elimină pragul procentului de 20% a ponderii minorității pentru utilizarea limbii maghiare în prefecturi și serviciile publice deconcentrate. La art. 94 alin. 2 forma adoptată la Senat și înaintată la Cameră prevede faptul că „Autoritățile și instituțiile publice, precum și celelalte entități juridice prevăzute la alin.(1), prin hotărârea organelor lor deliberative sau de conducere pot decide asigurarea folosirii limbii minorităților naționale în unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând minorităților naționale nu ating ponderea prevăzută la alin(1)”. Practic, spre exemplu, dacă un prefect sau un șef de serviciu deconcentrat UDMR este numit într-un județ unde sunt 5% etnici maghiari el poate decide să permită utilizarea limbii maghiare în instituție chiar dacă pragul de 20% nu este atins. Acest articol din Codul administrativ va fi baza legală a unui șantaj fără limite pe care UDMR îl va practica în acele zone în care nu are o pondere de 20% sau nu controlează instituțiile. De menționat și faptul că UDMR a mai încercat, fără un rezultat favorabil, să obțină legiferarea acestei prevederi și anul trecut prin modificarea Legii nr. 215/2001 a administrației publice locale.

La propunerea UDMR, Codul administrativ adoptat de Senat cu votul senatorilor PSD și ALDE și înaintat acum spre adoptare la Camera Deputaților va introduce pentru prima dată în România obligativitatea ca instituțiile publice să aibe formulare în limba maghiară. Astfel, potrivit art. 195 alin. 2 din Codul administrativ „În unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, în raporturile lor cu autoritățile administrației publice locale și entitățile prevăzute la art. 94 alin. (1), cu aparatul de specialitate și organismele subordonate acestora, aceștia se pot adresa, oral sau în scris, și în limba minorității naționale respective și primesc răspunsul atât în limba română, cât și în limba minorității naționale respective” iar potrivit art. 195 alin. 3 din Codul administrativ „În scopul exercitării dreptului prevăzut la alineatul (2), autoritățile publice și entitățile prevăzute la art. 94 alin. (1) au obligația să pună la dispoziția cetățenilor aparținând unei minorități naționale formulare și texte administrative de uz curent și în limba lor maternă”.

Utilizarea limbii maghiare în spațiul public devine obligatorie pentru prefecturi și serviciile publice deconcentrate care sunt acum obligate, potrivit art. 195 alin. 6 să asigure „inscripționarea denumirii localităților, a străzilor, a piețelor si a parcurilor, a denumirii instituțiilor publice de sub autoritatea lor, precum și afișarea anunțurilor de interes public și în limba minorității naționale respective, în condițiile prevăzute la alin. (2)”.

Evident, la propunerea UDMR din Codul administrativ nu putea lipsi nici prevederea legală care va obliga prefecturile și serviciile publice deconcentrate să angajeze vorbitori de limba maghiară, pe modelul Legii nr. 215/2001 a administrației publice locale. Astfel, potrivit art. 195 alin. 5 din Codul administrativ aflat spre adoptare la Camera Deputaților „În condițiile prevăzute la alin. (2), în posturile care au atribuții privind relații cu publicul sunt încadrate și persoane care cunosc limba minorității naționale respective”. Acest articol de lege va fi utilizat de un prefect sau un director de serviciu deconcentrat susținut de UDMR să-i epureze etnic pe românii din instituție, tot așa cum același articol din Legea administrației publice locale a permis primarilor și președinților de consilii județene UDMR să-i epureze etnic pe români din instituțiile pe care le conduc.

În mod inexplicabil și contrar convențiilor internaționale semnate de România, limba maghiară devine pe vecie obligatorie în sistemul administrativ românesc datorită efectelor art. 602 din Codul administrativ, care consfințește practic limba maghiară ca limbă oficială în prefecturi și deconcentrate. Astfel, potrivit art. 602 alin. 1 „Prevederile art.97, art.135 alin.(5), art.138 alin.(2), art.195 alin.(2)-(6), art.198 alin.(3) şi ale art.199 alin.(3) sunt aplicabile şi în cazul în care, din diferite motive, după intrarea în vigoare a prezentului Cod, ponderea cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale scade sub procentul prevăzut la art.94”. Practic, chiar dacă ponderea comunității minoritare (evident este vorba de cea maghiară) scade sub pragul de 20% prevederile legislative legate de utilizarea limbii maghiare în prefecturi și deconcentrate rămân în vigoare.

Concesiile făcute de PSD și ALDE în privința oficializării limbii maghiare în Transilvania nu au nicio limită în proiectul Codului administrativ aflat la Camera Deputaților. În afara tuturor prevederilor la care am făcut referire mai sus, Anexa 1 privind Procedura de organizare și publicare a monitoarelor oficiale ale unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale, în format electronic din Codul administrativ prevede la art. 2 alin. 4 faptul că „În cazul unităților administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând unei minorități naționale, au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor din unitatea administrativ-teritorială respectivă, având dreptul de a folosi limba maternă în raporturile cu autoritățile administrației publice locale, prevederile art.1 se aplică în mod corespunzător, în sensul că eticheta „MONITORUL OFICIAL LOCAL”, cu tot ce incumbă structura detaliată a acesteia, se asigură atât în limba română, cât și în limba minorității naționale respective, cu toate particularitățile specifice acesteia, identic egale atât din punct de vedere juridic, cât și din cel al dimensiunii caracterelor textelor”. Limba maghiară devine astfel o limbă oficială de stat cu caracter regional.

Dacă va fi adoptată și la Camera Deputaților în prezenta formă, prezenta modificare legislativă va constitui baza legală a oficializării limbii maghiare în România, de vreme ce limba maghiară va avea același statut cu limba oficială de stat, limba română, în interiorul aparatului administrativ central al statului român.

Județul, organizat etnic

La propunerea UDMR, art. 101 din Codul administrativ introduce noțiunea de „etnie” ca bază a unității administrativ teritoriale: „Judeţul este unitatea administrativ-teritorială alcătuită din comune, oraşe şi, după caz, municipii în funcţie de condiţiile geografice, economice, sociale, etnice şi de legăturile culturale şi tradiţionale ale populaţiei, declarat ca atare prin lege”. Se pun astfel bazele legale ale autonomiei teritoriale pe criterii etnice a așa-zisului ținut secuiesc.

SURSA: dantanasa.ro