Să te trezeşti dimineaţă cu noaptea-n cap, să iei trenul, autobuzul sau să faci autostopul, spre alt oraş şi seara să parcurgi acelaşi drum, înapoi, spre casă. Asta înseamnă să faci naveta. Unii o ţin aşa, un du-te vino permanent, o viaţă întreagă. Strâng din dinţi şi merg înainte, măcar au un loc de muncă, chiar dacă, uneori, transportul le taie consistent din salariu.

Aceasta este definiţia navetiştilor, persoane care au ajuns să fie nevoite să parcurgă zeci de kilometri zilnic pentru un salar de câteva sute de lei. Astfel, ca să poată supravieţui, tot mai multe persoane se angajează la firme din jurul municipiului Satu Mare. Chiar dacă pierd zilnic două ore numai cu transportul, aceştia spun că nu au de ales, dacă vor să nu moară de foame.

Astfel, principala destinaţie rămâne Satu Mare, urmate mai apoi de Valea lui Mihai, Vetiş şi chiar Foieni, localităţi care au ajuns să depăşească clar oraşe cu tradiţie industrială, precum Careiul şi Tăşnadul.

În condiţiile în care nu îşi găsesc locuri de muncă în zona de domiciliu, tot mai multe persoane din judeţ şi-au luat inima în dinţi şi au decis să îşi încerce norocul la diferiţi agenţi econimici din localităţile limitrofe. Principala destinaţie rămân societăţile din municipiul Satu Mare, care oferă un sistem de remunerare mult mai avantajos decât cele din alte localităţi.

În plus, majoritatea angajatorilor mai suportă şi contravaloarea cheltuielilor prilejuite de navetă. Unul dintre cel mai mare angajator sătmărean rămâne Draexlmaier, acolo unde lucrează câteva sute de persoane din alte localităţi decât municipiul Satu Mare. La aceste unităţi comerciale se mai adaugă Unicarm, Autonet sau Zollner.

Dacă în anii `90 cei mai mulţi navetişti din judeţ preferau să facă naveta la Satu Mare cu trenul, în acest moment opţiunile s-au îndreptat aproape exclusiv spre segmentul auto. Şi asta pentru că operatorii de transport intra-judeţean le-au pus la dispoziţie condiţii net superioare de transport. Astfel, dincolo de faptul că se ajunge mult mai repede la Satu Mare cu maşina decât cu trenul, cele mai importante atuuri rămân condiţiile de transport. Dacă trenurile personale arată ca după război, CFR neavând fonduri pentru a investi în condiţii, operatorii de transport intra-judeţean rutier îşi permit să le pună la dispoziţia clienţilor autobuze noi şi spaţioase.

Cum piaţa se află într-o continuă creştere, creşte şi calitatea condiţiilor oferite. Astfel, în special la ore de vârf, operatorii de transport au trecut de la microbuze la autobuze, semn evident al faptului că numărul celor care aleg să facă naveta cu autovehiculele este într-o creştere evidentă şi substanţială.