Încă de la finalul lunii ianuarie, în mediul virtual, dar și la magazine au început să apară „vestitorii primăverii”. Nu, nu vorbim de ghiocei, care și ei și-au făcut apariția încă din prima lună a anului prin grădinile oamenilor, ci de mărțișoarele de tot soiul care îi îndeamnă pe clienți să cumpere nu doar unul, ci mai multe.

Mărţişorul a fost înscris, în anul 2017, în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii, după o candidatură comună a României, Bulgariei, Macedoniei și Republicii Moldova, țări care se laudă și ele cu șnurul alb și roșu care vestește finalul iernii și venirea primăverii.

Tradiția spune că șnurul de mărțișor, inițial împletit din două fire de lână, ulterior bumbac sau mătase, unul alb și unul roșu, este caracteristică practicilor asociate începutului de primăvară, care încă din antichitate era marcat prin festivaluri, începând cu data de 1 Martie. Inițial, șnurul era confecționat de femei și oferit cadou membrilor comunității, care îl purtau fie la gât, fie la încheietura mâinii, la gleznă sau încins peste pântec. Ulterior s-a ajuns la purtarea mărțișorului prins cu un ac în piept.

Mărțișorul se poartă, în funcție de regiune, de la două – trei zile, la câteva săptămâni, în funcție de regiune, după care se pune pe o creangă înflorită, sub o piatră, se aruncă în fântână sau pe brazda verde.

Ce simbolizează mărțișorul

În credința populară, mărțișorul are o funcție magică și asta pentru că mărțișorul are atât rol de protecție, cât și de asigurare a sănătății și noroc. E și motivul pentru care îl regăsim în anumite zone agățat de pomii fructiferi, prins în coarnele animalelor sau atârnat la intrările în gospodării, case și grajduri, aducând noroc în anul agrar care va urma. El se oferă persoanelor dragi și reprezintă bucuria sosirii primăverii, îndeplinind, astfel, și un rol afectiv.  

Tradițiile s-au mai schimbat, iar acum, în majoritatea regiunilor, mărțișorul este oferit în dar doar femeilor, deși în zone din Transilvania este purtat cu mândrie și de bărbați. O caracteristică a rămas neschimbată, șnurul alb cu roșu, unde roșu reprezintă vitalitatea, iubirea, frumusețea, protecția și revenirea naturii la viață, în timp ce albul simbolizează puritatea, zăpada, cu alte cuvinte iarna care stă să treacă.

La români, mărţişorul este corelat cu personajul mitologic Dochia, a cărei zi era sărbătorită pe 1 Martie. Potrivit legendei, şnurul ar fi fost tors de Dochia în timp ce urca la munte cu oile şi este un simbol al trecerii de la iarnă la primăvară.

Mărțișoare cu figurine și mărțișoare cu amulete

În unele zone întâlnim mărțișoare cu figurine, una albă și una roșie, în care, în mod obișnuit, cea roșie reprezintă principiul feminin, în timp ce figurina albă reprezintă principiul masculin. Cel mai adesea le găsim în Bulgaria, sub denumirea de martenitsa.

Pe lângă șnurul împletit, întâlnim și mărțișoare cu amulete. La început, un bănuț de aur sau argint, prin care trece mărțișorul, era menit să servească aceleași funcții, de protecție, noroc și sănătate, iar lucrurile au evoluat, cu mărțișoare confecționate din metale, lemn, ceramică, sticlă sau chiar pietre semiprețioase, cele mai răspândire amulete fiind tot cele ale căror simbolistică o dedublează pe cea a șnurului.

De altfel, cel mai vechi mărțișor datat din țara noastră este cu o amuletă de argint, decorată cu motive vegetale.

Cele mai populare amulete de mărțișor

Acesta este și motivul pentru care întâlnim adesea amulete sub formă de buburuze, coșar, potcoavă sau trifoi. La fel de populare ca și simbolurile norocului sunt și cele care reprezintă florile de primăvară, amintind de renașterea și revenirea la viață a naturii. Desigur, cel mai popular este ghiocelul, vestitorul primăverii, dar la fel de căutate sunt și amuletele sub formă de viorele, zambile, lalele sau narcise, împreună cu alte reprezentări ale mediului vegetal. Iar dacă vorbim de vestitori ai primăverii, nu putem uita de mărțișoarele care reprezintă păsări, în special rândunici, dar și albine, cărăbuși sau arici.

Deși, în continuare, cele mai populare au rămas mărțișoarele sub formă de broșă, în ultimii ani a fost reînviată tradiția purtatului de mărțișor la încheietura mânii, sub formă de brățară, tot din șnururi împletite și tot cu amulete diverse.

Ca premieră, la Satu Mare, în acest an, copacii din centrul municipiului au fost împodobiți cu mărțișoare.