Luptă la baionetă pentru salvarea celei mai mari plantații de bio-goji din Europa, de la Ciuperceni
După doi ani de nervi și dialog surd cu primarul comunei Agriș, județul Satu Mare, Emeric Kolbaszer, proprietarul celei mai mari plantații de goji produse bio Europa, localizată în Ciuperceni, câștigă definitiv în instanță dreptul de a menține prima cultură bio de acest gen din țară. Pentru o singură adeverință, sătmăreanul a pierdut în tot acest timp în jur de 40.000 de euro dar și un proiect european pentru care acum trebuie să o ia de la început. Fermierul va intenta un nou proces primăriei, pentru a-și recupera banii pierduți în tot acest timp.
Și-a găsit dreptate în instanță
Pentru că primarul comunei Agriș a refuzat în mod repetat emiterea adeverinței prin care să se facă dovada existenței plantației, Emeric Kolbaszer a deschis acțiune în instanță. A câștigat atât la Judecătoria cât și la Tribunalul din Satu Mare. Nemulțumită de sentința Tribunalului Satu Mare, Primăria Agriș a făcut recurs la Curtea de Apel Oradea. Recursul a fost respins ca nefondat de către magistrații bihoreni.
”A fost nevoie de doi ani de nervi, pentru ambiția sau nepriceperea unui primar! Cineva trebuie să plătească acum, voi da în judecată primarul dacă se poate, dacă nu primăria. Am de recuperat în jur de 40.000 de euro, fără a mai pune la socoteală un proiect de dotare cu utilaje de procesare, pierdut din cauza unei adeverințe!” a declarat supărat fermierul din Ciuperceni, comuna Agriș- județul Satu Mare.
Istoria cele mai mari ferme de goji produse bio din Europa
După circa nouă ani de muncă şi cheltuială, un fermier din judeţul Satu Mare a trăit poate, cel mai cumplit coşmar! Deşi a realizat o performanţă catalogată drept premieră naţională, în primăvara anului 2018 a fost aproape de a-și pune afacerea pe butuci. Chiriaş de bună credinţă pe terenul Bisericii Greco-Catolice din Ciuperceni, s-a trezit cu o somaţie din partea primăriei comunei Agriş, prin care trebuie să părăsească terenul în termen de 30 de zile.
Zsuzsanna Marton, primar al comunei, spune că, conform actelor, terenul pe care acum se poate vedea prima plantaţie Bio de Goji din ţară, pe o suprafaţă de 4 ha, trebuie adus la destinaţia iniţială de păşune, unde să pască animalele.
În aceste condiţii, primul şi unicul soi românesc de Goji, obţinut şi atestat pe plantaţia din Ciuperceni era în pericol să se ducă de râpă, la fel ca şi afacerea construită în ultimii ani. Emeric Kolbaszer a investit până acum peste 300.000 de euro în plantaţie. Toate veniturile familiei au fost cheltuite în acest proiect. Performanţele obţinute cu această plantă au fost excepţionale. Fructele sunt cele mai valoroase din lume, după relatările cercetătorilor. Rezultatul analizelor de laborator făcute în Germania au scos la iveală proprietăţi şi compuşi naturali cu valori de top.
Entuziasmat de reuşită, fermierul Kolbaszer a făcut un nou plan de afaceri, prin care să extindă atât plantaţia cât şi capacitatea de procesare. Împreună cu Institutul Agronomic din Cluj Napoca au pus pe picioare primul soi atestat în Romania. Institutul de Medicină şi Farmacie ”Iuliu Haţieganu” din acelaşi oraş în colaborare cu proprietarul plantaţiei au patentat un extract din fructul de Goji, pentru industria farmaceutică.
Toate aceste reuşite riscă să devină amintire, după ce în primăvara anului 2018, primăria comunei Agriş a refuzat emiterea adeverinţei pentru subvenţia de la Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA) Satu Mare, unde, până acum, Emeric Kolbaszer figura în evidenţe, şi de unde, până în acest an, acelaşi Emeric Kolbaszer a ridicat fără probleme subvenţiile, cu adeverinţa în cauză emisă de aceeaşi primărie.
Fără acest act, fermierul nu a putut depune un proiect european, cu finanţare în valoare de 1.000.000 de euro. Primarul comunei Zsuzsanna Marton spune că în actele de punere în posesie ale terenului există multe ilegalităţi, iar suprafaţa pe care se află plantaţia este a primăriei. De asemenea, destinaţia terenului cu pricina nu poate fi alta conform legii, decât cea de păşune comunală.
Edilul comunei recunoaşte că în 2017 a semnat pentru adeverinţa A.P.I.A, dar că a fost o greşeală pe care şi-o asumă, pentru că abia după câteva luni a descoperit ilegalităţile din acte.
Un material de Mircea Mureșan