Ministerul Dezvoltării a publicat marți seara, în transparență decizională, proiectul de lege prin care Guvernul României intenționează să își asume răspunderea pentru reforma administrației publice. Pachetul de măsuri vizează reducerea cheltuielilor bugetare, eficientizarea aparatului de stat și înăsprirea sancțiunilor pentru contribuabilii care nu își achită obligațiile fiscale. Potrivit documentului elaborat de Ministerul Dezvoltării, bugetele pentru cheltuielile de personal ale ordonatorilor de credite vor fi reduse cu 10% față de anul 2025. Încadrarea în noile limite bugetare se va face prin disponibilizări sau prin reducerea salariilor și a sporurilor.
Mii de posturi eliminate și salarii plafonate
Potrivit proiectului, ordonatorii principali de credite vor primi, prin legea bugetului, cu 10% mai puțini bani pentru cheltuielile de personal față de anul 2025. Încadrarea în noile limite bugetare se va face fie prin disponibilizări, fie prin reducerea salariilor și a sporurilor. Printre cele mai importante măsuri anunțate se numără desființarea a peste 6.000 de posturi de consilieri personali, ceea ce ar genera o economie estimată la peste 362 de milioane de lei anual.
De asemenea, proiectul prevede reducerea cu 25% a posturilor din instituțiile prefectului și diminuarea cu 30% a numărului maxim de posturi la nivelul unităților administrativ-teritoriale, cu mențiunea că reducerea efectivă nu poate depăși 20% din posturile ocupate. Un alt capitol important al reformei îl reprezintă reducerea personalului din poliția locală, măsură care va fi aplicată în funcție de numărul de locuitori ai fiecărei localități.
Proiectul urmează să fie discutat în ședință de Guvern, urmând ca Executivul să își asume răspunderea în Parlament pentru adoptarea acestui pachet de reforme considerate esențiale pentru reducerea cheltuielilor publice.
Evaluări periodice și restructurări în aparatul guvernamental
Legea introduce indicatori de performanță pentru bugetari, obligativitatea unui examen profesional o dată la patru ani pentru funcționarii publici și posibilitatea rotației voluntare. În contextul crizei economice, Guvernul propune și desființarea funcției publice de inspector guvernamental, ca parte a reducerii aparatului de lucru al Executivului.
Impozite mai mari pentru construcțiile ilegale și amenzi crescute
Un capitol important al reformei vizează disciplina fiscală. Impozitul pentru clădirile realizate fără autorizație va fi majorat cu 100% pentru o perioadă de cinci ani, cu excepția construcțiilor edificate înainte de 1 august 2001. În paralel, amenzile neachitate vor fi majorate progresiv: cu 30% după trei luni de întârziere și cu încă 30% după șase luni. Autoritățile locale vor putea cesiona creanțele fiscale rezultate din neplata amenzilor către executori judecătorești sau operatori specializați, pentru recuperarea sumelor datorate.
„Lista rușinii” și publicarea contribuabililor corecți
Proiectul introduce publicarea extinsă a listelor cu datornici, atât persoane fizice, cât și juridice, pe site-urile autorităților fiscale și în Monitorul Oficial Local. În același timp, vor fi publicate și liste cu contribuabilii care și-au achitat la timp obligațiile fiscale, măsură menită să stimuleze conformarea voluntară. Statul va putea recupera taxe și impozite restante inclusiv din ajutoarele sociale, indemnizațiile de handicap sau venitul minim de incluziune, prin executare silită, conform noilor prevederi. Guvernul susține că întregul pachet de măsuri are ca obiectiv reducerea cheltuielilor publice, creșterea veniturilor la bugetele locale și consolidarea disciplinei fiscale, într-un context economic și financiar dificil pentru România.
