Potrivit informațiilor PresaSM, autoritățile județene și cele municipale și-au dat acordul pentru ca fermierii și transportatorii să poată intra în municipiul Satu Mare și să protesteze și pe străzile din oraș, nu doar pe varianta de ocolire. Intrarea s-a făcut pe la parcul industrial, iar fermierii vor traversa orașul pe bulevardul Lucian Blaga, spre Drumul Careiului, după care vor urca, din nou, pe centură.

Protestul început în această dimineață continuă la Satu Mare. Fermierii și transportatorii au solicitat să fie lăsați să protesteze și pe străzile din oraș, pentru a trage un semnal de alarmă cu privire la situația în care se află agricultura și transportul din țara noastră.

După ore de discuții, fermierii și transportatorii au fost lăsați să intre și în oraș, asta pentru că, potrivit informațiilor PresaSM, cu toate că protestul nu are un organizator, participanții au fost pașnici și au respectat regulile care vizează acțiunile de protest.

Cu mașini de poliție drept antemergători, intrarea în municipiul Satu Mare s-a făcut de pe varianta de ocolire, la Parcul Industrial Sud, iar utilajele urmează să tranziteze orașul pe bulevardul Lucian Blaga, Octavian Goga, prin intersecția Burdea spre Drumul Careiului, pentru ca mai apoi să ajungă, din nou, pe centura Sătmarului.

Protestatarii au trecut în convoi, iar polițiștii de la Rutieră au fost pe teren pentru a se asigura că tranzitarea orașului se va realiza fără incidente în trafic.

Și în municipiul Carei, fermierii și transportatorii din zonă, care și ei au protestat, au intrat în oraș cu circa 100 de utilaje. Mulți dintre trecători i-au susținut în acțiunea lor de protest. Traficul s-a desfășurat cu dificultate pe durata protestului.

În timp ce pentru transportatori, principala nemulțumire este cea legată de costurile polițelor RCA, pentru fermieri subvențiile, dar și importurile de cereale din Ucraina sunt cele mai mari nemulțumiri.

LISTA revendicărilor fermierilor

În cazul fermierilor, revendicările acestora au fost sintetizate într-o listă de către Clubul Fermierilor Români.

Doleanțele lor sunt o parte a unui Plan de acțiune integrat de gestiune a crizei economico-financiare cu care se confruntă fermierii români, prin impactul cumulat al efectelor războiului din Ucraina, secetei din ultimii ani, volatilității prețurilor la inputuri și diminuării ofertei comerciale aferente cerealelor și oleaginoaselor autohtone.

1. Acordarea subvențiilor APIA aferente anului 2023 până la finalul lunii februarie 2024, inclusiv pentru fermierii aflați în eșantionul de control clasic și prin teledetecție, precum și accelerarea proceselor pentru compensările financiare asociate celorlalte scheme de plată directă (eco-scheme, măsuri de agro-mediu etc.).
2. Compensarea pierderilor fermierilor afectați de perturbarea majoră a pieței cerealelor, cauzată de importul cerealelor ieftine din Ucraina, care nu respectă standardele UE și pot pune în pericol siguranța alimentară, dar și de tranzitul cerealelor și oleaginoaselor ucrainene: minim 60 EURO/tonă comercializată, prin acordarea unui ajutor de stat, conform cadrului de ajutor de stat adoptat de Comisia Europeană care permite ca statele membre să acorde până la 280.000 Euro/fermă și până la 2,5 milioane EURO/IMM din industria agroalimentară. Evidențiem diferența între prețurile bursiere și cele oferite fermierilor români de traderi în Portul Constanța.
3. Oferirea unor subvenții aferente pierderilor cauzate de volatilitatea prețurilor de comercializare a cerealelor și oleaginoaselor în anul agricol 2023 – 3 EURO/tonă depozitată/lună, pentru perioada septembrie 2023-februarie 2024.
4. Oferirea unor linii de creditare avantajoase antreprenorilor din agricultură cu garanții guvernamentale, până cel târziu la finalul lunii ianuarie, care să permită fermierilor continuarea activității în anul curent – lansarea operațională a Creditului Agricol și Creditul Fermierului.
5. Continuarea programelor AGRO IMM INVEST și RURAL INVEST prin creșterea plafoanelor de garantare și a plafonului de ajutor de stat anual aferent fiecărui agent economic din sectorul agricol, în cadrul creditării cu garanție FGCR, precum și extinderea bazei de creditare a fermierilor cu risc bancar B și C, demers realizat în colaborare cu BNR și instituțiile bancare.
6. Plata cheltuielilor privind compensarea parțială a costurilor energiei utilizate pentru irigarea suprafețelor agricole în baza contractelor multianuale/sezoniere pentru întreg anul 2023.Bugetarea integrală a plăților parțiale pentru anul 2024 privind asigurarea consumului de energie electrică necesar irigării terenurilor agricole (în prezent:  alocări realizate de ANIF  în limita fondurilor disponibile).
7. Echivalarea categoriei B cu TR și a categoriei B1 cu TR1, indiferent de masa maximă autorizată a utilajului agricol.
8. Adoptarea unor decizii, la nivel național (caz de forță majoră) și european privind derogarea de la aplicarea Gaec 7 și 8 pentru anul curent, și oferirea unui răspuns cert fermierilor români până la finalul lunii ianuarie – doar astfel aceștia își mai pot realiza o prognoză în privința gestionării eficiente a culturilor agricole pentru anul 2024.
9. Sprijinirea fermierilor afectați de secetă pentru pierderile suferite aferente producției și valorificării cerealeloși oleaginoaselor pentru culturile de toamnă 2022, prin acordarea unui ajutor de stat, având la bază cadrul temporar Ucraina în valoare de 100 EURO/ hectar.
10. Asigurarea unei competiții corecte pe piața comună europeană (inclusiv statele aflate într-un proces de aderare la UE) în ceea ce privește importul produselor agroalimentare care prezintă standarde neconforme regulamentelor europene privind agricultura, mediul și sănătatea consumatorilor europeni.
11. Stabilirea unei scheme de microcreditare care să permită accesul facil și rapid a fermierilor români la surse financiare atât de necesare afacerilor agricole de dimensiuni mici și medii, în vederea evitării renunțării la activitatea desfășurată.
12. Protejarea pieței interne prin efectuarea de controale sistematice pentru verificarea  regimului vamal și respectarea cerințelor UE. Multe produse ucrainene își schimbă originea în Rep. Moldova și Bulgaria, iar apoi sunt comercializate pe teritoriul României.
13. Revizuirea legislației fiscale în ceea ce privește taxarea companiilor cu cifra de afaceri de peste 50 mil. EURO, precum și a instituțiilor bancare. Solicităm identificarea unei soluții optime prin care sectorul agroalimentar să fie exceptat, deoarece în mod firesc cei 1% deduși din cifra de afaceri a firmelor mari și cei 2% din cifra de afaceri a instituțiilor bancare, se extrag din prețul mărfurilor. Ulterior, în etapa procesării materiei prime și a comercializării produselor finite în zona de retail, acești 3% se regăsesc în prețul de raft, pe care consumatorul îl plătește. Practic, fermierul va plăti cei 3% , iar consumatorul final aceeași pondere, tot 3%.
14. Asumarea de către Guvernul României a proiectului strategic privind extinderea capacității și adaptarea proceselor logistice aferente Portului Constanța pentru asigurarea accesului cu prioritate a mărfurilor din România la export.
    Toate drepturile rezervate. Textele, informațiile, datele, imaginile, graficele, sunetele, animațiile și materialele video, precum și dispunerea lor pe paginile de Internet Asociația Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă se supun legii protecției drepturilor de autor și altor legi de protecție. Copierea, reproducerea, distribuirea acestora sau întreprinderea oricărei acțiuni similare fără acordul deținătorului Asociația Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă și fără menționarea sursei sunt interzise prin lege, orice reproducere integrală sau parțială putând fi realizată doar cu acordul deținătorului.