EROI. Dramele greviștilor de la Electrolux. Familii flămânde, viitor sumbru
Dincolo de contrele dintre liderii diferitelor sindicate și conducerea Electrolux Satu Mare se află zeci de persoane, ale căror poveste de viață sunt niște veritabile drame. Oameni pentru care de rezultatul acestei greve chiar depinde soarta familiilor lor. Pentru care cei doi lei în plus pe oră – ceruți de greviști – fac diferența dintre condamnare și supraviețuire. De rezistența lor – ai acestor eroi – se agață familiile, care așteaptă înfrigurate de peste șapte săptămâni o finalitate pozitivă.
Cel care a strâns aceste povești triste a fost liderul Sindicatului Cartel Alfa Caraș Severin, Marian Apostol. Pe care le redăm mai jos, așa cum au fost redate.
Tinu – soția i-a decedat. A înfiat doi nepoți
”Tinu are în jur de 55 ani și o mină foarte obosită, iar vocea îi trădează dezamăgirea… dar și hotărârea de a merge mai departe în acest conflict. Soția i-a decedat, lăsându-l singur, dar și soțul surorii sale a decedat, lasând-o pe aceasta cu doi copii minori în întreținere. Greutățile vieții și lipsurile pe care a trebuit să le îndure au lăsat urme adânci în sufletul acesteia, motiv pentru care acum suferă de o gravă depresie. Ce era să fac? întreabă Tinu.
Nu puteam să-mi las nepoții de izbeliște, motiv pentru care am decis să-i iau în întreținere! Dar pentru că nu puteam să-i vad crescând fără mamă am adus-o și pe ea, sperând că ne vom descurca noi… într-un fel sau altul. De ceva timp constat însă că banii primiți ca salariu, nu ne mai ajung! Am încercat să prestez și alte activități independente, numai că programul și ritmul de lucru de la Electrolux, în care pauzele dintr-o zi sunt de ordinul secundelor, mi-au redus foarte mult gradele de libertate.
Tinu mai spune că, în ultimul timp, fiecare sfârșit de lună îl prinde cu bani insuficienți pentru a plăti costurile unei vieții care devine mai scumpă de la o lună la alta, reducând drastic puterea de cumpărare a unui salariu care nu ține niciodată pasul cu scumpirile. A apelat la împrumuturi, și fiecare împrumut a strâns și mai mult lanțul cu care este legat de Electrolux, Acum, cu lacrimi în ochi, spune că viața sa aparține Electroluxului, și că în schimbul acesteia primește doar sărăcie și dispreț”.
Levente: are o soție bolnavă și trei copii
”Levente, un bărbat mare și puternic, care pare a nu fi foarte afectat de situație! Doar pare!
– Încerc să-mi dau curaj, în realitate mă trezesc noaptea la doua și nu mai pot dormi până dimineața, spune Levente, pentru ca imediat să continuie spunând: Am o soție bolnavă care are nevoie de tratament lunar. Am și doi copii, băiat și fetiță, iar băiatul are deasemenea o gravă problemă de sănătate și trebuie ținut permanent sub control medical. Simt că înnebunesc! Veneam la lucru ca să uit de problemele de acasă, și acasă… ca să uit de alea de la muncă. Spune ca salariile au rămas mult în urmă față de costul vieți, și nu se mai poate trăi din ele. În ultimul timp cheltuielile de întreținere și cele pentru medicamente sunt aproape egale cu salariul primit.
– Pai… și cu ce trăiți? întreb siderat.
– Mă mai pricep la zugraveli interioare, și am mereu câte o lucrare pe care o fac în afara programului de lucru! În plus mă ajută și fratele meu, de la țară, cu alimente și tot ce mai crește pe la el, prin curte. Dar… si el are problemele lui și-mi este rușine. Lucrez 12-14 ore pe zi și nu pot să mă descurc! Mai trebuie să mai suport și umilința de a cerși ajutor de la oameni… care au și ei problemele lor. Nu se mai poate!”
Voichița: soțul – fost angajat Electrolux – a suferit un AVC
”Vochita are soțul paralizat. A suferit un AVC, lucrând în Electrolux. Când lucrau împreună era ceva mai bine, motiv pentru care au luat și un credit de la bancă ca să-și cumpere și ei diverse lucruri prin case! Nu este foarte mare creditul, dar de când soțul a ieșit la pensie de boală, cu 640 lei/lună, nu au mai putut acoperi cheltuielile fiind nevoiți să renunțe permanent la diverse lucruri pe care nu și le mai puteau permite!
Mai au însă și doi copii, la școală, care au și ei nevoile lor. În plus cheltuielile de întreținere, pe timpul unei luni de iarnă, depășesc 1.200 lei. Lor li se adaugă 700 lei, pe care trebuie să-i plătească din șase în șase luni pentru ședintele de recuperare a soțului, apoi medicamentele lunare care, chiar compensate se ridică la aprox. 150 lei.
Din aproape 2.200 lei care le intră în casa (1.600 salariu și 600 pensia de handicap a soțului) le mai rămân pentru întreținerea copiilor în școala, îmbrăcăminte, alimente și alte cheltuieli neprevăzute, aprox. 800 lei. Oricât ar încerca să-i împartă de bine, niciodată nu-i ajung. În plus, ca și când toate acestea nu sunt suficiente, suporta și umilința zilnică din partea unor șefi care privesc salariații cu un dispret suveran, de parcă nu numai timpul din interiorul celor 8 ore le aparține, ci chiar și viața acestora”.
Robert: are cinci copii. Unul la facultate, unul cu handicap grav
”Robert, are 45 ani și 5 copii, dintre care unul în facultate, la Cluj, și unul, cel mai mic, cu un handicap grav. Stă în chirie și plătește 600 lei lunar! La aceștia se adaugă între 600 și 800 lei cheltuieli de întreținere. Copilului de la facultate trebuie să-i trimită lună de lună câte 600 lei! Știe că este puțin, dar și copilul a înțeles că nu poate mai mult! Noroc că este foarte cuminte și nu cheltuiește banii pe prostii.
– Pai… ai depășit deja valoarea salariului tău de 1.600 lei! Cum reușești?
Am noroc ca și soția mea lucrează la un bar, câștigă 1.800 lei, plus ciubucurile care se ridică și ele la câteva sute de lei. Deci… la un bar de cartier, soția mea câștiga mai bine cu câteva sute de lei decât mine, angajat la marea companie multinațională Electrolux. Și, să ne fie cu iertare, nici nu o întreabă nimeni când se duce la WC și de ce s-a oprit ca să bea o cafea sau să mănânce un corn.
– Pai… să nu mai vorbim de ciubuc, va intră în casă 3.400 lei, și cheltuiți numai pentru locuință și pentru întreținere 1.400 lei, plus alți 600 lei pe care-i trimiți copilului pentru facultate. Mașina ai!
– Am dar nu mai merg de mult cu ea. Nu am bani de motorină!
– Deci cu 1400 lei trebuie să asigurați masa și îmbrăcămintea pentru patru o familie de șase persoane. Cum este?
– Până acum a fost greu, dar de aproximativ un an este imposibil.
– Și ce vei face?
Acum, ce fac toți ceilalți! Dacă nu se rezolva problema va trebui să plec din țara, să găsesc ceva de lucru în afară. Din păcate, în Romania, muncitorii nu mai pot trăii din munca lor”.
Viorel: Doi copii și o soție bolnavă
”Viorel are doi copii pe care trebuie să-i țină în facultate! Ar fi păcat să nu o facă pentru că sunt copii buni, care au învățat carte și care l-au făcut mândru că este tatăl lor. Are același salariu ca și ceilalți, 1.500-1.600 lei, în funcție de lună. Lor li se adaugă pensia de boală a soției, 640 lei. Cu banii aceștia, plus bonurile de masă și o grădină în care cultivă diverse legume, trebuie să țină întreaga familie.
Costurile la gaz, energie electrică, apă, canal, abonament tv, telefon și mai câte altele, se ridică la aproape 1500 lei. La școala copiilor nu poate renunța, mai bine se sacrifică el. Speră în acestă majorare, care ar putea să mai echilibreze puțin bugetul familiei!
Oricum nu voi renunța la greva, nu voi ceda! spune el… apoi continuă: Cu deminitate mi-am cresut copiii și tot așa vreau și eu să trăiesc! Înțelegeți… pentru doi lei pe ora ne batem noi acum? Cui ar trebui săi fie rușine? Noua… salariaților, care nu trebuie să renunțăm din prea plinul nostru ci din minimul necesar pentru a supraviețui, sau firmei Electrolux, care ne-a adus în această situație?”
Nota redacției: Nu ne rămâne decât să sperăm că ambele părți vor da dovadă de înțelepciune și vor găsi o soluție pentru acești oameni. Căci, în final, despre ei este vorba. Despre muncitorii care nu cer decât dreptul la viață decentă, atât pentru ei, cât mai ales pentru familiile lor.