După ce a descoperit cazul Administrației Naționale „Apele Române” (ANAR), care plătește o chirie de 54.000 de euro pe lună, deși a avut buget pentru cumpărarea unui spațiu pentru sediu, ministra USR a Mediului, Diana Buzoianu, a cerut inventarul tuturor clădirilor administrate de instituțiile subordonate Ministerului. Sunt așteptate, totodată, concluziile Corpului de control pe care l-a trimis la ANAR pentru a vedea de ce nu au atras niciun euro din fondurile europene din PNRR pentru baraje, diguri și poldere.
„Am cerut această listă pentru că vreau să-mi dau seama dacă există risipă, dacă mai există și la alte instituții hoteluri de patru stele gestionate cu lipsă de profit, precum cel de la Romsilva. Și am cerut lista și dintr-o perspectivă strictă de funcționare, să vedem dacă avem clădiri care pot fi folosite într-un mod mai util”, precizează Diana Buzoianu.
Ministra Mediului a dezvăluit că ANAR, care are 270 de angajați, plătește pentru sediu în centrul Bucureștiului, într-o clădire istorică proprietate privată, suma de 54.000 de euro pe lună.
„Am avut o discuție și cu reprezentanții Apele Române și mi-au confirmat suma. Anul trecut, au primit în buget 75 de milioane de lei pentru a achiziționa un sediu, ca să nu mai plătească chiria, dar ne-au explicat că achiziția nu s-a mai finalizat. Eu o să le trimit o cerere expresă să înceapă să analizeze să găsească un sediu, pentru că înţeleg că este la final contractul actual. În niciun caz nu se poate justifica suma de 54.000 de euro pe lună, e exorbitant, aberant. Cât despre cele 75 de milioane de lei, e frumos să viseze la sediu de 6.000 de metri pătrați, dar ar fi dublu ca suprafață alocată per angajat față de marile companii din România”, a precizat Diana Buzoianu.
Ministra Mediului a trimis, săptămâna trecută, Corpul de control la Apele Române pentru a verifica atât schema de personal și modalitatea de efectuare a controalelor în teren, cât și motivele pentru care nu a reușit instituția să atragă fonduri europene.
„Apele Române” aveau la dispoziție prin PNRR peste 350 de milioane de euro pentru diguri, baraje și poldere. Bilanțul este însă unul dramatic: 0 km de diguri din peste 400 de km asumați, 0 baraje din 13 pentru care existau fonduri, un singur polder (în curs de realizare) din 13.
