Sportivii români au obținut un rezultat extraordinar la Olimpiada de La Paris, deși nu au condiții bune pentru antrenamente în țară. Este revoltător că premierul Ciolacu susține că România stă bine la capitolul baze sportive și că el este mulțumit. Realitatea îl contrazice, susține parlamentarul sătmărean Radu Panait, președintele Organizației Județene Satu Mare a USR.

Dacă analizăm proiectele depuse la Compania Națională de Investiții (CNI) pe infrastructură sportivă (bazine, complexuri sportive, patinoare), vedem că au fost finalizate doar 114 din totalul de 1.476 de proiecte depuse, adică doar 7,72%, restul stau în sertarele Ministerului Dezvoltării de ani de zile.

Tot pe site-ul CNI vedem că au fost construite sau renovate 1.421 de săli de sport, dar dacă facem comparație cu numărul de unități de învățământ din România, aproximativ 7.000 (conform INS), constatăm că doar 20% dintre instituțiile de învățământ din România beneficiază de o sală de sport adecvată. O mare parte dintre elevii din România nu au unde să facă educație fizică iarna, pentru că avem prea multe școli care nu beneficiază de o sală de sport. La fel ca în cazul lui David Popovici, care se antrenează iarna într-un balon.

Dacă analizăm infrastructura sportivă mare deținută de Agenția Națională pentru Sport, în speță Complexurile Sportive Naționale (11 la număr), vedem că o parte dintre ele sunt într-o stare deplorabilă și nu au resurse nici de o minimă întreținere. Exemplu: CSN „Lascăr Pană” din Baia Mare, care are un teren de atletism impracticabil, e în paragină (la un moment dat, o vulpe și-a făcut cuib pe teren, deși e în centrul orașului). În Maramureș, ca în multe alte județe, iarna nu se poate practica atletismul, dar nici alte sporturi.

Stadioanele construite din bani publici în țară sunt distribuite neuniform din punct de vedere teritorial și nu se ține cont de potențialul zonei. Acestea produc o gaură anuală de aproximativ 48 de milioane de lei (diferența dintre venituri și cheltuielile de întreținere).

Avem peste 50 de federații sportive, însă investițiile nu sunt gândite să acopere necesarul pentru toate ramurile sportive.

Un raport al Expert Forum arată că „nu au identificat criterii concrete pe baza cărora sunt selectate proiectele din lista sinteză sau care este calendarul pe baza cărora acestea pot fi aprobate, ceea ce creează o incertitudine cu privire la mecanismele de selecție care sunt folosite”. Până și Curtea de Conturi recomandă: implementarea unor condiții de admisibilitate și a unor instrumente de evaluare a solicitărilor UAT-urilor și indicatori care să permită ierarhizarea propunerilor de săli de sport.