Fosta judecătoare și fostă membră a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), sătmăreanca Andrea Chiș, originară din municipiul Carei, apare în documentarul Recorder „Justiție capturată”, în care vorbește deschis despre mecanismele interne ce pot vulnerabiliza sistemul judiciar din România. Cadru universitar și autor al unui amplu studiu despre folosirea puterii în justiție, Chiș explică modul în care structura piramidală creată în ultimii ani a permis concentrarea unui control excesiv în mâinile câtorva persoane aflate la vârful sistemului.
În documentarul Recorder, Andrea Chiș descrie modul în care modificările la Legile Justiției au fost operate de politicieni „cu complicitatea unor magistrați”. Ea explică faptul că anumite persoane din interiorul sistemului au oferit informații esențiale factorului politic pentru a facilita instaurarea unui control asupra carierelor judecătorilor și procurorilor.
„Există, din păcate, judecători și procurori care sunt un fel de cal troian… Ei au fost puși pe funcție ca să facă un politician din exterior. Tot noi știm cel mai bine cine ne poate vulnerabiliza sau întări.”
Chiș avertizează că pârghiile de control introduse în legislație permit influențarea repartizării judecătorilor pe secții și completuri de judecată, prin mecanisme gestionate de conducerile instanțelor și de CSM.
„Avem în vârf acest CSM care răspunde de toate promovările… Repartizarea judecătorilor pe secții și complete se face de președinte împreună cu colegiul de conducere. Asta arată structura piramidală și pârghiile de control.”
În ceea ce privește soluțiile, în finalul documentarului, magistratul spune foarte clar:
"Nu poți să amuțești o mulțime. Poți să faci un om să tac, poți să faci o mână de oameni să tacă, dar nu poți să-i faci pe toți să tacă", a spus Chiș despre cum pot magistrații schimba actualul sistem.
Chiș a vorbit și despre pârghiile prezente în actuala lege și care permit organizarea sistemului sub o formă piramidală, astfel încât puterea să fie deținută de o mână de oameni, care decid mai apoi soarta fiecărui procuror și judecător.
După publicarea documentarului, Andrea Chiș a reacționat pe rețelele sociale, amintind că toate problemele discutate public au fost deja analizate în studiul ei din 2023, „Folosirea (în)adecvată a puterii în sistemul judiciar din România (2017–2023)”, publicat în revista Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române. Autoarea afirmă că studiul a circulat în mediul juridic și a fost cunoscut inclusiv de actuala componență a CSM, însă fără să genereze vreo reacție instituțională.
„L-a cunoscut și CSM-ul… și nu a reacționat în niciun fel, deși părți din el au fost preluate de presă.”
În studiul publicat în 2023, Chiș analizează modul în care reforma sistemului judiciar a creat o structură ierarhică rigidă, în care carierele magistraților depind de deciziile unui grup restrâns de lideri.
„Sistemul judiciar a devenit o structură de tip piramidal, pe care o pot controla cei aflați în vârf… Această mare putere poate fi folosită adecvat sau poate genera abuzuri.”
Autoarea subliniază că repartizarea pe cariere și modul în care sunt luate deciziile administrative în instanțe reprezintă exemple ale unei utilizări „inadecvate, abuzive” a puterii.
O parte importantă a studiului vizează practica detașărilor judecătorilor la CSM, despre care Chiș spune că se face „netransparent” și poate constitui o formă de recompensă.
„CSM și-a făcut un obicei din a detașa judecători într-un mod total netransparent… Aceste detașări pot fi recompense, pentru că presupun venituri mai mari și un volum mai mic de muncă.”
În cazul judecătorilor penalisti, detașarea poate provoca blocaje procedurale și chiar riscul prescripției în cauze complexe aflate pe rol.
