Colectarea de bani pentru fondul şcolii şi fondul clasei vor deveni infracţiuni. Dosar penal pentru făptuitori
Interzicem prin lege fondul şcolii şi fondul clasei şi sancţionăm această colectă, spune deputatul USR, Filip Havârneanu, care a depus în Parlament o iniţiativă legislativă în care solicită ferm ca practica strângerii ilegale de bani de la părinţi şi copii să fie eliminată şi pedepsită.
Care este realitatea? Părinţii care au copii în şcoli de stat sunt constrânşi, sub o formă sau alta, să cotizeze la fondul şcolii pentru ca, în sala de clasă, elevii să poată studia în condiţii decente. Cadrele didactice se transformă, în timpul şedinţelor lunare cu părinţii, în mesagerii directorilor de şcoli. Discuţiile cu părinţii se desfăşoară la limita legii, dascălii apelând tot timpul la vulnerabilitatea sistemului educaţional, la sensibilitatea acestora şi la înşiruirea unui set de blocaje care ar apărea în actul de predare, dacă la clasă nu s-ar achiziţiona logistica solicitată.
Mai mult, majoritatea părinţilor se tem că, refuzând să contribuie la această formă mascată de corupţie, copilul va fi marginalizat, defavorizat în procesul de notare şi suspus unui disconfort emoţional de către cadrele didactice. Este inadmisibil ca şcolile să continue să încurajeze prestaţia financiară a părinţilor, iar acest fapt cât se poate de real trebuie sancţionat. Majoritatea celor care achită acest fond afirmă faptul că nu primesc chitanţă sau orice fel de document care poate atesta prin el însuşi efectuarea unei plăţi. Conform unui studiu realizat în 2021 de Organizaţia Salvaţi Copiii, costul total mediu al părinţilor pentru a susţine educaţia este de 6.798 de lei, după însumarea cheltuielilor. Această sumă s-a dublat comparativ cu anul 2018, ceea ce denotă faptul că fenomenul cotizaţiilor părinţilor şi elevilor se află pe un trend ascendent alarmant.
De ce e nevoie de o lege când deja există un regulament cadru? Pentru că nu a fost niciodată respectat şi nu au existat sancţiuni. Conform art. 105 din Legea Educaţiei Naţionale, cheltuielile şcolilor se asigură din bugetele consiliilor locale, direcţionând banii unităţilor de învăţământ prin finanţarea complementară. Persoanele din conducerea şcolii, personalul didactic, didactic auxiliar sau nedidactic, nu au atribuţii legale în ceea ce priveşte strângerea de fonduri de la părinţi sau elevi. A pretinde sume de bani reprezintă o încălcare a limitelor de competenţă a funcţiilor cadrelor didactice. Sumele de bani colectate de la părinţi sau elevi nu pot fi cuprinse în buget, neputând fi incluse într-o clasificare de venituri.
Considerăm că educaţia din România este gratuită şi nu trebuie condiţionată financiar, întrucât accesul la educaţie devine astfel discriminatoriu, în funcţie de sumele pe care părinţii le pot aloca sau nu unităţilor de învăţământ. Astfel de obiceiuri facilitează un aşa-numit şantaj emoţional la care sunt supuşi şi părinţii şi copiii şi încurajează o formă de corupţie într-o variantă atenuată. Dacă din punct de vedere moral, integritatea şi încrederea în şcoală au de suferit în momentul în care aceasta pretinde bani pentru a putea funcţiona în parametri normali, din perspectivă juridică, această situaţie se află în zona ilicitului.
Care este efectul acestui proiect dacă devine lege?
Prezenta modificare legislativă introduce o nouă sancţiune cu caracter contravenţional care poate fi constatată şi aplicată de ofiţerii sau agenţii de poliţie competenţi din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Anticipăm faptul că aceste modificări legislative propuse vor duce la o corijare definitivă a modului în care elevii, părinţii, dascălii, personalul din toate unităţile de învăţământ şi chiar factorul politic văd şi înţeleg obişnuinţa de a solicita, în mod regulat, la intervale de timp repetate, sume de bani pentru a putea oferi elevilor o educaţie adecvată în cele mai bune condiţii.
În al doilea rând, părinţii sau cei care susţin financiar educaţia unor elevi vor putea resimţi o aşa-numită relaxare fiscală, deoarece nu va mai exista grija unor astfel de propuneri. În al treilea rând, persoanele aflate la conducerea unităţilor de învăţământ vor avea şansa adevărată de a manageria un buget de venituri şi cheltuieli în vederea asigurării dreptului la educaţie al tuturor elevilor.