Care sunt instituțiile în care românii au încredere. Ce s-a schimbat în ultimul deceniu
Încrederea românilor în instituțiile politice s-a erodat cel mai mult în ultimii 10 ani de zile, arată datele unui sondaj ISCOP realizat la comanda News.ro. Armata și Biserica conduc în continuare topul încrederii, chiar dacă și Biserica a mai pierdut din susținere. În schimb, încrederea în instituțiile internaționale rămâne una ridicată.
Armata şi Biserica rămân instituţiile în care românii au cea mai mare încredere, statut pe care îl aveau şi în urmă cu 10 ani, fiind urmate de NATO şi UE, în timp ce Guvernul şi Parlamentul sunt pe ultimele poziţii, cu o cotă de încredere considerabil mai scăzută decât în urmă cu 10 ani, indică datele unui sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro.
”Se observă o încredere mai scăzută în Guvern şi Parlament în 2023 comparativ cu 2013, situaţia fiind perfect explicabilă în condiţiile în care evaluarea actuală este făcută după o perioadă de crize succesive (pandemie, criză economică, dificultăţi sociale, schimbări de guverne) care au erodat încrederea românilor”, afirmă directorul INSCOP, Remus Ştefureac.
Armata este instituţia în care românii au cel mai ridicat nivel de încredere, urmată de Biserică. Urmează instituțiile internaționale, NATO, respectiv Uniunea Europeană. Pe următoarele poziţii se situează Poliţia, Banca Naţională a României, Primăria şi Preşedinţia cu 29.8%. Pe ultimele poziţii se află Guvernul şi Parlamentul .
Clasamentul încrederii primelor patru instituţii este neschimbat din 2013 până în prezent, cu Armata şi Biserica pe primele două locuri, urmate de NATO şi Uniunea Europeană. Încrederea în Armată şi în NATO a crescut comparativ cu 2013, evoluţia fiind firească în contextul de securitate actual marcat de războiul din Ucraina.
Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda News.ro. Datele au fost culese în perioada 23 octombrie – 2 noiembrie, prin metoda CATI (interviuri telefonice), prin intermediul chestionarului. Volumul eşantionului simplu, stratificat, este de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile sociodemografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3 %, la un grad de încredere de 95%.