Căpșunarii sătmăreni, transformați în MILOGI. Autoritățile își bat joc de ei, speculanții îi JUPOAIE
Județul Satu Mare a fost până în anii 90 cel mai mare producător de căpșune. Producătorii din zona Halmeului susţin că de la aproximativ 1.800 de hectare cultivate cu căpşuni înainte de 1989, în judeţul Satu Mare suprafaţa cultivată a ajuns la 850 de hectare.
Dar odată cu desființarea centrelor de preluare, căpșunarii au zăcut în mâinile speculanților. Sunt nevoiți să își vândă producția direct din câmp, la prețuri mici, în favoarea speculanților.
Autoritățile – în special Consiliul Județean – a tot promis că va investi într-un centru regional de preluare a fructelor, dar totul a rămas la nivel de promisiune. Praf în ochi, spun căpșunarii.
Astfel, agricultorii vor începe și acest an cu o mare strângere de inimă. Dacă unii au început deja cultura căpșunelui în biloane, alții vor începe doar din luna mai.
Fazekas Iosif, un producător din Halmeu, vorbeşte deschis despre problemele cu care se confruntă agricultorii din zonă.
“Acum avem o problemă foarte mare cu piaţa de desfacere. Nu avem la cine să vindem. A căzut preţul foarte mult. Nu ştim sigur din ce cauză. De vină ar putea fi importurile”, a spus Fazekas Iosif.
Un alt producător, care a dorit să rămână sub protecţia anonimatului, a declarat: “Sper să vină cineva să ne ajute, căci nu mai ştim ce să facem, suntem disperaţi. Facem eforturi uriaşe să rezistăm, dar nu ştim cât putem face asta”.
Producătorii din Halmeu au şi soluţii la problemele lor, dar au nevoie de sprijin financiar din partea statului.
“Vrem să avem undeva un centru de achiziţii, fiindcă acum suntem la cheremul oamenilor care vin din ţară. Ei ne plătesc cu un leu şi 50 de bani kilogramul, ceea ce este foarte puţin. Pentru un kilogram de căpşuni nu iei niciun suc, din păcate. Iar cu căpşunii trebuie să lucrăm tot anul, este o muncă grea, solicitantă”, este de părere Fazekas Iosif.
De exemplu, în luna mai a anului trecut, producătorii de căpşuni din zona Halmeului se aşteptau la un an profitabil, cu producţii foarte bune. Însă calculele le-au fost date peste cap de speculanţi. Aceştia au oferit doar 1,5 lei, cel mult doi lei, pe kilogramul de căpşuni cumpărat la marginea tarlalei. Pe care l-au vândut mai departe cu 4 sau 5 lei. Ăsta da jaf!