Coletele cu o valoare sub 150 de euro venite din afara UE, cum ar fi China sau Turcia, de la comerciați precum Temu, Shein sau Trendyol vor fi taxate începând cu 1 ianuarie 2026, după ce Curtea Constituțională a dat undă verde creșterilor de taxe propuse de guvern. Executivul s-a arătat îngrijorat de produsele ieftine din afara UE care ajung în cantități uriașe în România. Asta în timp ce mulți dintre cumpărători reclamă calitatea și chiar reclamele înșelătoare de pe internet.
Legea prevede introducerea unei taxe fixe de 25 lei pentru fiecare colet de sub 150 euro care vine din zona non-UE, precum China sau Turcia. Măsura îi va afecta pe românii care comandă de pe platforme online precum Temu, Trendyol sau Shein. Taxa va fi instituită prin conlucrare cu toate companiile de curierat.
„Taxa Temu” ar fi trebuit să intre în vigoare din această toamnă, dar pentru că actualul termen din proiectul de lege, de 1 noiembrie 2025, a fost depășit, noul termen este 1 ianuarie 2026.
Guvernul spunea, în nota de fundamentare la proiectul de lege, că produsele ieftine din afara UE ajung în cantități uriașe în România.
„Evoluția numărului de colete livrate în România cu origine din spațiul extracomunitar a crescut de peste 50 de ori, de la câteva mii de colete pe zi, până la peste 200.000 de colete livrate zilnic. Conform datelor gestionate la nivelul ANAF, în 2025 se estimează că vor intra în România aproximativ 78 de milioane de colete non-UE sub pragul de 150 euro, segment scutit în prezent de taxe vamale, cu o valoare medie de 50 euro/colet”, spunea Guvernul.
Produsele extrem de ieftine de pe platformele Shein, Temu și Trendyol ridică tot mai multe semne de întrebare în rândul specialiștilor și organizațiilor de protecție a consumatorilor. În goana după prețuri mici, cumpărătorii ignoră adesea faptul că unele articole pot conține substanțe toxice, coloranți nereglementați sau materiale de calitate îndoielnică. Teste independente realizate în diverse țări au scos la iveală niveluri peste limitele admise de plumb sau alte chimicale periculoase în haine, accesorii sau jucării comandate de pe aceste platforme. În plus, controalele de calitate sunt minime, iar responsabilitatea în cazul unui incident este greu de urmărit din cauza furnizorilor multipli și anonimi.
Riscurile nu sunt doar pentru sănătate, ci și pentru mediu și economie. Producția ultra-rapidă, bazată pe materiale sintetice și procese poluante, alimentează fenomenul fast-fashion, generând cantități masive de deșeuri textile care ajung rapid la groapa de gunoi. În același timp, prețurile neobișnuit de mici ridică suspiciuni privind condițiile de muncă ale lucrătorilor din fabricile partenere, unde normele de siguranță și drepturile angajaților sunt adesea încălcate. În timp ce aceste platforme atrag milioane de consumatori prin reduceri agresive și livrare rapidă, experții avertizează că adevăratul cost îl plătesc sănătatea publică, mediul și etica în producție.
În Europa, autoritățile de protecție a consumatorilor au emis tot mai multe avertismente legate de articolele ieftine comercializate de platforme precum Shein, Temu și Trendyol. Sistemul european RAPEX – mecanismul de alertă rapidă pentru produse periculoase – a raportat în repetate rânduri haine, cosmetice sau jucării provenite de pe aceste marketplace-uri care depășeau limitele admise de substanțe chimice toxice sau prezentau riscuri mecanice pentru copii.
Pe lângă siguranța produselor, impactul asupra pieței europene este semnificativ. Afirmațiile organizațiilor de profil arată că modelul ultra-cheap al acestor platforme distorsionează concurența și pune presiune pe producătorii locali, care sunt obligați să respecte standarde stricte de mediu și muncă impuse de legislația UE. Totodată, creșterea volumului de retururi și a deșeurilor textile afectează obiectivele europene privind economia circulară și reducerea poluării. În timp ce Bruxelles-ul analizează măsuri suplimentare de reglementare, experții recomandă consumatorilor să fie vigilenți, să verifice certificările de siguranță și să aleagă produse conforme cu standardele europene.
Pe rețelele sociale, în special pe TikTok, Instagram și YouTube, au evoluat trenduri care normalizează, unele chiar încurajează, cumpărăturile impulsive de pe platforme cu produse ultra-ieftine precum Shein, Temu și Trendyol. Videoclipurile de tip „haul” (în care influencerii deschid și prezintă zeci de articole low-cost într-un singur clip) au devenit extrem de populare și acum strâng miliarde de vizualizări, transformând achizițiile de produse ieftine într-un fenomen cultural și în „conținut cool” pentru tineri. Astfel de postări, deseori sponsorizate sau remunerate prin comisioane de afiliere, creează impresia că prețul mic este principalul indicator al unei achiziții reușite, fără să pună în discuție calitatea, impactul asupra mediului sau asupra condițiilor de muncă ale celor care le produc.
