O poză, mai multe zvonuri, o benzinărie, un canal de socializare, lipsa de reacție a autorităților – au fost suficiente pentru ca în decurs de câteva zeci de ore o țară să fie sub asediul panicii și să devină propria victimă a acțiunilor sale.

Această situație arată cât de puternice sunt rețelele de socializare, dar mai ales rețele informale din România, cât de repede circulă informația din gură în gură (telefon în telefon) și unde poate duce aceasta.

Dar cum se formează prețul benzinei?

România achiziționează 78% din țiței din import la prețuri care sunt conectate la prețul țițeiului de pe bursele internaționale. Acest țiței este rafinat, transportat, depozitat și vândut prin benzinării clienților. Costul acestor operații este de cca. 1,6 lei/litru de benzina de Premium 95. Ulterior statul aplica taxe si accize la pretul final.

În data de 10 martie 2022, ora 9.45, prețul Brent al țițeiului era de 112,84 $/baril și la un curs leu-dolar de 4,5 leu/$, prețul la pompă ar trebui să fie de cca. 7,95 lei/litru 

Este adevărat în data de 8 martie 2022 prețul țițeiului a atins un nivel maxim al prețului de 139 $/barilul, aspect care dacă s-ar fi păstrat ar fi determinat un preț la pompă de 8,83 lei/litru. Dar acest preț a scăzut rapid după doar câteva ore la nivelul prețului care există și în prezent 107 – 114 $/baril.

De unde a început panica

Totuși la unele benzinării prețul la pompă a crescut miercuri în România. Dacă în prima parte a zilei de miercuri creșterea prețului s-a datorat unei poze (care arăta un preț de 11 lei/litru la o benzinărie din Beiuș) și a răspândirii unor fake news-uri despre atingerea acestui preț la toate benzinăriile la ora 24.00 (acțiune mai mult sau mai puțin determinată de interesate în manipularea prețului și a cantităților vândute pe termen scurt de unele benzinării), în a doua parte a zile, creșterea prețului s-a bazat tocmai pe creșterea cererii (a exploziei vânzării de produse petroliere).

Creșterea bruscă a cererii atrage întotdeauna creșterea bruscă a prețului (relatată de mulți dintre cei care au stat la cozi cu orele).

Statul, intervenție tardivă

Din păcate nu putem să nu remarcă, încă o dată, modul defectuos în care statul (nu) acționează în astfel de situații. Isteria în care au fost atrași românii, ținuți la cozi noaptea, a fost abordată superficial cu mesajul auzit de atâtea ori: ”nu se scumpește benzina”. Oare de câte ori au auzit aceste vorbe anul trecut oamenii pentru energie electrică și gaze naturale?

Un alt mesaj lansat de autorități: ”maine se vor face controale, se vor da amenzi etc”.

De ce maine? De ce nu azi? Suntem în plină criză mondială!

Obișnuitul: ”Am terminat programul, Reveniti maine!” nu este pentru aceste vremuri.

Dincolo de bătaia de joc la adresa românilor este totuși situația haotică, periculoasă în care poate degenera această isterie. Orice vârf de achiziție determină o golire a rezervoarelor din stații, iar cisterna poate nu este programată să vină mâine și ce o să facem? Nu vor mai circula mâine Salvarea, Poliția, Transportul în comun etc., pentru că s-a vândut tot stocul într-o noapte.

• Imediat (nu mâine sau poimâine) autoritățile trebuiau să fie în toate stațiile PECO și să aplice legea privind vânzarea speculativă!
• Imediat autoritatile trebuiau să fie în toate stațiile PECO și să aplice legea, în ceea ce privește transportul produselor petroliere în recipiente improvizate!
• Imediat autoritățile trebuiau să solicite mobilizarea tuturor cisternelor care să transporte benzina/motorina la toate stațiile PECO, astfel încât indiferent cât se vinde într-o zi, stațiile să nu rămână fără benzină/motorină mâine!

Oamenii sunt speriați după ce au ieșit din Pandemie și au intrat într-o Zonă de Război. În România rețeaua informală este mult mai puternică decât cea formală, iar rețele de socializare amplifică această caracteristică naturală a românilor, aspect care trebuie conștientizat și folosit de autorități. Nu în ultimul rând trebuie să înțelegem că nu putem continua să acționăm ca în starea de dinainte de pandemie.