ANALIZĂ. Costurile ”ascunse” ale educației ”gratuite”. Elevii săraci au șanse tot mai mici la note bune. Cum stă Satu Mare
Elevii din zonele sărace au șanse tot mai mici la a obține note bune la examene, în timp ce la orașe, mai ales în cele cu economii prospere, părinții cheltuie bani serioși pe meditații și programe după școală. Analiza făcută de cei de la Salvați Copiii trage un semnal de alarmă cu privire la modul în care sărăcia, deprivarea socială și materială severă, dar și riscul de excluziune socială, îi condamnă pe copiii, încă de mici, la o viață grea, fără șanse ca școala să le ofere oportunități mai bune pentru viitor.
Mai mult, patru din 10 copii (39,56%), absolvenți ai școlilor generale din comunele și satele din România au înregistrat medii sub 5, în timp ce 21,5% dintre elevii din mediul urban au atins performanța de a obține note mai mari de 9. În ceea ce privește nota 10, copiii din orașe au fost de 14 ori mai mulți decât cei care trăiesc în mediul rural, arată datele celor de la Salvați Copiii care au analizat riscul de sărăcie și deprivarea materială, în corelație cu rezultatele obținute de elevi la ultima Evaluare Națională.
Costurile „ascunse” ale educației gratuite
Analizele Salvați Copiii privind costurile ”ascunse” ale educației gratuite, realizate în anii trecuți, au arătat că părinții din mediul urban cheltuie cu 30-40% mai mult pentru pregătirea suplimentară, prin meditații sau program școlar prelungit, a copiilor lor și, de asemenea, faptul că meditațiile reprezintă o importantă categorie de cost, de aproximativ 2.500 lei anual în 2021, sumă pe care foarte puțin părinți din mediul rural și-o permit.
Înțelegerea și conștientizarea de către Ministerul Educației Naționale și autoritățile locale, a legăturii dintre sărăcia materială și performanțele educaționale slabe ale elevilor ar trebui să conducă la dezvoltarea de politici și programe specifice, care să îmbunătățească accesul la educație și să ofere sprijin suplimentar pentru elevii din regiunile și comunitățile sărace,.
Dacă ne uităm pe hartă, regiunea de nord-vest a țării, care include și județul Satu Mare, reușește să fie pe al doilea loc în țară, după București. Nivelul de sărăcie, dar și riscul de excluziune socială și deprivările materiale sunt mai mici în cele cinci județe din regiunea noastră.
„Rezultatele elevilor la Evaluarea Națională reflectă disparitățile și inegalitățile socio-economice dintre regiunile de dezvoltare ale României: astfel, regiunile Nord-Est și Sud-Muntenia, care se regăsesc constant în aproape toate analizele comparative ale Uniunii Europene ca fiind cele mai sărace zone ale Europei (38,2%, respectiv 37,1% – 2022), au cele mai multe medii sub 5 (27,8%, respectiv 29,5) la Evaluarea Națională. De asemenea, regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia, afectată în egală măsură de sărăcie (44,7%), înregistrează ponderi modeste ale mediilor peste 5, în vreme ce mediile elevilor din regiunile București-Ilfov și Nord-Vest (sub 5, doar 17,5% și 22,8%), semnificativ mai bune decât în toate celelalte regiuni, coincid cu un nivel al sărăciei și deprivării materiale severe chiar de două ori mai scăzut față de restul țării (17,5% și, respectiv 17,7%). În aceste regiuni, copiii trăiesc în familii cu venituri mai mari și, în plus, beneficiază de o infrastructură școlară adecvată și programe educaționale mai bine structurate, ceea ce poate contribui la performanțe academice mai bune„, se arată în raportul celor de la Salvați Copiii.
Orașe vs. Sate
Multe dintre discrepanțe, spun cei de la Salvați Copiii, sunt între orașe și sate.
„Spre deosebire de celelalte, în regiunea Sud-Est, deși considerată polul sărăciei și excluziunii sociale (46,9%) și al deprivării sociale și materiale severe (41,1%), elevii înregistrează performanțe bune (medii peste 5 de 75,7%, după București-Ilfov și Nord-Vest). Pentru a înțelege aceste situații atipice, ar trebui să avem în vedere decalajele foarte mari în performanțele elevilor dintre orașe precum Galați, Brăila sau Constanța și mediul rural lipsit de resursele economice ale județelor respective”, mai arată sursa citată.
La fel se poate pune problema și pentru regiunea Vest, care deși are performanțe economice bune, stă prost la capitolul Educație. Și aici, de vină ar fi discrepanțele din mediul rural și cel urban.
Situația mediilor de peste 5 la Evaluarea Națională
Regiune | Medii evaluare națională >5 (România – 76,2%) | Medii evaluare națională <5 (România – 25,3%) | Risc de sărăcie și excluziune socială (România 2022 – 34,4%) | Deprivare socială și materială severă (România 2020 – 25,3%) |
București – Ilfov | 82.5% | 17.5% | 19.2% | 14.4% |
Nord-Vest | 77.2% | 27.8% | 27.4% | 17.7% |
Sud-Est | 75.7% | 24.3% | 46.9% | 41.1% |
Centru | 74.3% | 25.4% | 31.7% | 21.1% |
Sud-Vest Oltenia | 74.1% | 25.9% | 44.7% | 24.5% |
Vest | 72.7% | 27.3% | 29.5% | 19.2% |
Nord-Est | 72.2% | 27.8% | 38.2% | 25.6% |
Sud Muntenia | 70.4% | 29.5% | 37.1% | 35.2% |
Ce soluții sunt pentru copiii din zonele sărace ale țării
Cei de la Salvați Copiii au întocmit și o listă cu măsurile ce ar trebui luate pentru a remedia situația și a da o șansă în plus copiilor din mediile defavorizate. Pe listă se află modernizarea școlilor, dar și introducerea programelor de tip after-school. Este nevoie și de servicii sociale mai bune, programe de consiliere și stimularea cadrelor didactice.
- modernizarea infrastructurii școlare și resurse suplimentare pentru școli, în vederea extinderii programelor ”Școală după școală” și ”O masă sănătoasă”, ținând seama de intensitatea sărăciei și deprivării sociale și materiale severe;
- refacerea sistemului de educație timpurie în mediul rural, esențială în dezvoltarea socială și cognitivă a copiilor, prin înființarea de creșe și grădinițe;
- întărirea serviciilor sociale cu numărul prevăzut de lege de asistenți sociali profesioniști pentru identificarea familiilor aflate în dificultate și a copiilor în situație de abuz și neglijare;
- crearea de programe de consiliere pentru elevi și mentorat pentru cadrele didactice;
- măsuri de stimulare a cadrelor didactice performante pentru menținerea lor în comunitățile dezavantajate;
- colaborarea cu organizațiile neguvernamentale ale căror bune practici în comunitățile rurale și zonele afectate de sărăcie pot constitui programe de interes național;
- măsuri cu caracter economic (investiții, infrastructură de transport, sprijinirea actorilor economici locali etc.).