Tradiții și superstiții de Mărțișor sunt prezente atât la români, cât și la bulgari. Asta i-a făcut pe unii cercetători să spună că mărțișorul ar fi legat de substratul traco-dacic. Primele amulete vopsite în alb și roșu datează de acum 8.000 de ani. 

Tradiții și superstiții de Mărțișor pot fi găsite nu doar în spațiul românesc, ci și în Bulgaria. Asta i-a determinat pe unii cercetători să spună că obiceiul amuletelor albe și roșii ar fi legate de substratul traco-dacic. La Schela Cladovei chiar au fost găsite pietricele vopsite în alb și roșu. Iar acestea datează de acum 8.000 de ani și au fost purtate la gât.

Tradiții și superstiții de mărțișor. George Coșbuc: „Aducător de frumuseţe şi de iubire”

Mărţişorul a fost o monedă din aur, argint sau bronz, asociată cu strălucirea soarelui primăvară, un lucru remarcat și de poetul George Coșbuc. Moneda era atârnată de fire subţiri de lână, negru cu alb sau roşu cu alb. Negrul era întunericul iernii, albul strălucirea soarelui, iar roşul sângele, viaţa şi ferilitatea.

Simbolistica se suprapune și peste cea romană. Anul nou era sărbătorit la venirea primăverii, adică în luna lui Marte, zeul războiului. El este creditat cu menținerea culorii roșii în mărțișor, având în vedere antiteza dintre alb, care simbolizează pacea, și roșu, culoarea sângelui vărsat în războaie.

Tradiții și superstiții de mărțișor – Legende cu zmei și ghiocei

Povești despre mărțișor sunt legate de simbolica bătălie dintre bine și rău, dintre lumină și întuneric, practic, între primăvară și iarnă.

Una dintre legende vorbește despre Soare, întruchipat de o fată preafrumoasă. Răpită de un zmeu, ea a fost salvată de vitejia unui voinic. Odată eliberat, Soarele a reîncălzit Pământul și s-a făcut primăvară. Voinicul zăcea rănit, iar acolo unde sângele lui a topit zăpada, acolo au apărut ghioceii. Basmul explică și tradiția de a oferi ghiocei de 1 Martie.

O altă legendă începe cu personificarea anotimpurilor. Primăvara ieșită la plimbare, găsește în zăpadă ghiocei, totul spre furia Iernii. Supărată, Iarna a chemat Gerul și Vântul în ajutor. Doar că Primăvara a prins drag de gingașele flori și le-a apărat cu propriile palme. Din cauza mărăcinilor, Primăvara s-a înțepat la deget, iar sângele roșu vărsat în apărarea ghioceilor este simbolizat de firul roșu al mărțișorului.

Și bulgarii au legende similare legate de obiceiul de a purta mărțișoare. Încercarea de evadare a unor frați, frate și soră mai exact, se termină tragic când unul dintre aceștia moare în bătălie. Hanul care încerca să îi elibereze le-a trimis un șoim legat la picior cu lână albă, dar acesta s-a întors cu firul înroșit de sângele unuia dintre frați. Pentru a feri armata sa de necazuri, hanul i-ar fi instruit să poarte fire albe și roșii împletite.

Tradiții și superstiții de mărțișor, protejate de UNESCO

La finalul lui 2017, mărţişorul a fost acceptat pentru a fi inclus în lista reprezentantivă UNESCO a patrimoniului imaterial al umanităţii. Decizia a fost luată în cadrul sesiunii Comitetului pentru Salvgardarea Patrimoniului de la Jeju.

Dosarul a fost depus de România alături de alte trei ţări: Bulgaria, FRI Macedonia și Republica Moldova.

Se consemna în dosar că Mărţişor, Mărţişug sau Marţ este prezent nu numai la români, ci şi la bulgarii şi albanezii din Balcani. Ţăranii păstrau obiceiul în fiecare început de primăvară, ca semn protector împotriva bolilor şi a nenorocului.

Conform studiilor etnologice, mărţişorul este strâns legat de tradiţiile Anului Nou. Acesta era sărbătorit în trecut în luna martie, ca formă primitivă de celebrare a Anului Agrar. În plus, era corelat cu ciclurile vegetative şi astronomice.

Tradiții și superstiții de mărțișor: Baba Dochia și funia timpului

Cercetătorul Ion Ghinoiu spune despre şnurul de mărţişor că este o funie a timpului, de 365 sau 366 de zile, toarsă de însăşi legendara Dochie, în timp ce urca cu oile la munte. În acest sens, Dochia noastră este ,de fapt, o ursitoare, doar că ea nu toarce firul vieții, ci firul anului.

Baba Dochia, cojoacele și alegerea babelor

Și dacă tot am ajuns la baba Dochia, primăvara vine odată ce aceasta începe să își dea jos cojoacele, nu mai puțin de nouă la număr. Cu fiecare vășmânt îndepărtat, vremea de afară se făcea puțin mai caldă, spune tradiția.

Babele reprezintă o tradiție românească. Datina spunea că fiecare trebuie să își aleagă una dintre cele nouă zile de la începutul lunii martie. Așa cum va fi vremea în ziua alească, așa va fi și norocul în acel an. Dacă unii alegeau aleatoriu un număr de la 1 la 9 și așteptau să vadă dacă vremea va fi însorită, ca să aibă parte de noroc, alții au fost atrași de numerologie și își alegeau baba în funcție de ziua nașterii. Practic se adunau cifrele zilei de naștere, până ieșea un număr cuprins între 1 și 9.