Pe ce cheltuim cei mai mulți și cei mai puțini bani. Salariul, „înghițit” de taxe, mâncare și utilități
O gospodărie din România a avut venituri medii de 8.255 lei pe lună în al treilea trimestru din 2024, dar a cheltuit 7.012 lei, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică. Practic, potrivit datelor INS, românii au ajuns să cheltuie 85% din veniturile lor lunare. Iar cei mai mulți bani merg către mâncare, taxe, impozite și utilități. În aceste condiții, nu e de mirare că doar sume infime ajung să fie cheltuite pentru educație.
Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, veniturile au crescut cu 13,1%, în timp ce cheltuielile au avut o creștere mai mică, de 9%, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică, care analizează și comparativ situația dintre al doilea și al treilea trimestru din 2024.
Din totalul veniturilor, cea mai mare parte – 5.469 lei – provine din salarii, reprezentând 66,3% din total. Prestațiile sociale, precum pensiile și alocațiile, au adus gospodăriilor în medie 1.751 lei lunar (21,2% din venituri).
Există diferențe semnificative între urban și rural: o gospodărie de la oraș are venituri medii de 9.188 lei, cu 30% mai mari decât cele de la sat. Pe persoană, diferența este și mai mare: un orășean câștigă în medie 3.962 lei lunar, cu 50% mai mult decât un locuitor din mediul rural.
La capitolul cheltuieli, românii dau cei mai mulți bani pe mâncare și băuturi nealcoolice – 1.422 lei lunar per gospodărie, reprezentând o treime (33,1%) din cheltuielile de consum. Urmează cheltuielile pentru locuință, utilități și combustibili – 604 lei (14,1%), apoi cele pentru haine și încălțăminte – 334 lei (7,8%).
Dacă ne uităm pe grafic, educația reprezintă cea mai mică cheltuială din bugetul familiilor: doar 11 lei pe lună per gospodărie, adică 0,3% din totalul cheltuielilor de consum.
În ceea ce privește taxele și impozitele, acestea sunt mai mari la oraș: 35,7% din cheltuielile totale ale unei familii din mediul urban merg către stat, cu 8,7 puncte procentuale mai mult decât la sat.
La fel ca în fiecare an, valoarea produselor din resurse proprii reprezintă 11% din cheltuielile totale la sate, de peste 4 ori mai mult decât la oraș.