Tradiția este sfântă în Țara Oașului. Alături de Țara Codrului, Țara Oașului se poate lăuda ca fiind o păstrătoare perfectă a tezaurului imaterial românesc: tradițiile seculare. Și pentru a le etala cât mai bine, Asociația socio-culturală „Țara Oașului” a recreat duminică un eveniment major din viața omului, cu semnificații profunde în lumea satului oșenesc: nunta.

Totul a început la biserică

Cum viața oșeanului, la fel ca a oricărui român, gravitează în jurul bisericii, totul a început la Biserica Ortodoxă ”Nașterea Maicii Domnului” din Negrești, cu o slujbă oficiată tocmai de către protopopul de Oaș, Mihai Feher. Biserica a fost arhiplină de localnici, de toate vârstele, îmbrăcați în portul popular oșenesc. Pentru a sărbători împreună cu oșenii, nu au lipsit nici reprezentanții Țării Codrului, printre care deputatul Octavian Petric, alături de primarul comunei Medieșu Aurit, Radu Iancu, și primarul comunei Odoreu, Dumitru Pop.

Au fost prezenți și reprezentanții comunităților de moți din județul Satu Mare, în frunte cu Mircea Dobra, președintele Societății Cultural-Patriotice ”Avram Iancu”, care a venit însoțit de un grup de moațe, îmbrăcate în portul popular caracteristic Țării Moților.

La loc de cinste au stat și prefectul Darius Filip, dar și omul de afaceri Vasile Lucuț și chestorul Vasile Ciocan, iar oficiile de gazdă le-a făcut primarul orașului Negrești-Oaș, Aurelia Fedorca, alături de Teodor Lohan, vicepreședinte al Asociației socio-culturale „Țara Oașului”.

După slujba religioasă a urmat petrecerea

Și unde se putea mai bine pune în scenă dacă nu în atmosfera plină de istorie locală a Muzeului în aer liber al Țării Oașului, acolo unde au fost surprinse câteva secvențe din ritualul nupțial: împletitul miresei, cusutul steagului, roata feciorilor, danțul miresei, danțul colacilor, ospățul miresei, prin toate acestea redându-se cât mai fidel imaginea autentică a nunții oșenești, păstrată de veacuri în conștiința colectivă. Atmosfera a fost întreținută de ceterași, danț și bucate alese pentru toți invitații.

Un plus de autentic a fost dat de majoritatea participanților care au sosit îmbrăcați cu straie tradiționale locale. Au participat la nunta oșenească gospodari din satele Țării Oașului, susținători ai tradiției din orașul Negrești-Oaș, invitați din Maramureșul istoric (Asociația Bogdan-Vodă) și din zona Codru (Asociația Codrenilor), trimiși ai Asociației „Țara Moților”, oameni ai bisericii din Țara Oașului.

Nunta oșenească, un tezaur imaterial

Păstrători ai unor valori etno-culturale autentice, oșenii au reușit să transmită din generație în generație ceea ce are mai de preț un popor: limba, portul și datinile strămoșești. Țara Oașului a devenit celebră prin portul popular, prin arta, muzica și dansul specific oșenesc, care se desfășoară privirilor în special cu ocazia unor evenimente deosebite: nunți, hore, șezători, sâmbre, lăutul torturilor și alte sărbători.

Nunta oșenească reprezintă una dintre cele mai spectaculoase elemente ale culturii populare din nord-vestul Transilvaniei. Pregătit din timp de tineri și de părinți, acest moment este polivalent, având implicații în viața socială a comunității, în sistemul de moștenire a averii, în viața economică a familiilor în cauză. Nunta constituie, în primul rând, un rit de trecere, fapt ce presupune efectuarea unor gesturi și acte rituale bine stabilite prin tradiție.