Viktor Orban primește lovitură după lovitură, atât din interiorul cât și din exteriorul Ungariei
Premierul Ungariei, Viktor Orban, primește lovitură după lovitură atât din interiorul țării, unde este tot mai contestat, cât și de la cel mai înalt nivel al Uniunii Europene.
Universitate chineză în Budapesta
Potrivit adevarul.ro, Viktor Orban îşi face prieteni mai degrabă la Est şi, de preferinţă, lideri autoritari. Astfel, după ce a legat relaţii strânse cu rusul Vladimir Putin şi cu turcul Recep Erdogan, premierul maghiar priveşte acum şi mai departe, spre China. De acolo şi-a comandat mai multe milioane de doze de vaccin anti-Covid Sinopharm, cu chinezii vrea să construiască o line de calea ferată în cadrul proiectului faraonic „noul drum al mătăsii” şi cu chinezii speră Orban să ridice nivelul învăţământului din Ungaria. In acest sens, guvernul de la Budapesta vrea să construiască, în următorii trei ani, pe un teren de 130 de hectare aflat pe malul Dunării, cea mai mare universitate chineză din Europa. Botezată „Fudan Hungary University”, instituţia va avea 6.000 de studenţi şi 500 de profesoti şi va fi rataşată universităţii Fudan din Shanghai.
Opoziţia denunţă faptul că Ungaria nu are nimic de câştigat, ba dimpotrivă. Statul ungar va finanţa majoritatea proiectului. Mai întâi, dând cadou chinezilor un teren care valorează aur acolo unde este plasat. Apoi, pentru a finanţa proiectul, Bupadesta a împrumutat banii – aproape 1,5 miliarde de euro – de la China, bani ce vor trebui rambursaţi. In fine, şantierul va fi ridicat de muncitori chinezi şi cu materiale aduse din China. Ca să protesteze – mai mult simbolic – contra acestui proiect, primarul de Budapesta, ecologistul Gergely Karacsony a decis să reboteze străzile din jurul viitoarei univesităţi. Astfel au apărut „Bulevardul Dalai Lama”, „Strada martirilor uiguri” şi „Drumul Hongkong liber”.
UE critică blocajul exercitat de Ungaria la nivel decizional major
De asemenea, ministrul german al Afacerilor Externe, Heiko Maas, a făcut apel luni la Uniunea Europeană să elimine posibilitatea de veto de care dispune fiecare stat membru, pentru ca UE „să nu fie luată ostatică” în capacităţile sale de acţiune.
„Nu ne mai putem permite să fim luaţi ostatici de cei care paralizează politica externă europeană prin vetoul lor. Cei care fac asta se joacă, pe termen mai scurt sau mai lung, cu coeziunea Europei”, a spus Maas într-o conferinţă de presă la Berlin.
Ungaria şi-a folosit cu regularitate dreptul de veto, în ultimele luni, pentru a bloca declaraţii critice despre China. Mai recent, Budapesta a refuzat de asemenea să sprijine o declaraţie care făcea apel la un armistiţiu între Israel şi palestinieni.
Criticat deseori de Bruxelles pentru reformele lor acuzate că subminează valorile democratice, Polonia şi Ungaria s-au opus de asemenea, în noiembrie, adoptării bugetului multianual al UE şi planului european de relansare conceput pentru a ajuta statele membre să facă faţă pandemiei.