În calitate de vicepreședinte al Asociației Naționale a Centrelor Culturale din România (ANCCR), sătmăreanul Robert Laszlo a întreprins nenumărate demersuri pentru reglementarea unei situații injuste referitoare la salarizarea personalului din domeniul culturii.

Acesta susține că demersurile sale anterioare s-au lovit de indiferența unor legiuitori care probabil că erau incapabili să facă distincția necesară dintre instituții de rang local și județean. După alegerile parlamentare din decembrie 2020, cu noi speranțe, a apelat cu aceeași propunere la deputatul PNL Satu Mare – Adrian Cozma,

Care a și inițiat un proiect de lege reparatoriu, pe care îl redăm mai jos:

”În momentul în care am fost ales deputat al Parlamentului României, mi-am propus să depun inițiative legislative care să vină în ajutorul cetățenilor, sau să corecteze unele derapaje care au fost votate în mandatele anterioare.Astfel, în data de 12 mai 2021, în temeiul prevederilor art. 74 din Constituția României, republicată, am depus, la Biroul Permanent al Camerei Deputaților, propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, spre a fi supusă dezbaterii și aprobării Parlamentului României.

Legea cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în monitorul oficial, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, cu modificările și completările ulterioare, are ca obiect de reglementare stabilirea unui sistem unitar de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului.Prin actul normativ menționat s-a avut în vedere înlăturarea inechității în ceea ce privește salariile și indemnizațiile personalului din sectorul bugetar, în schimb nu s-a ținut cont în toate cazurile de inechitățile salariale între instituții de rang diferit ce fac parte din aceeași familie ocupațională.

La Anexa III a Legii-cadru nr. 153/2017, privind salarizarea familiei ocupaționale de funcții bugetare „Cultură” familie ocupațională „Culturală” a fost împărțită în doar două categorii, respectiv instituții culturale de interes național și alte instituții.Legea nu a făcut o distincție clară între funcțiile de nivelul instituțiilor culturale aflate în subordinea directă a consiliilor județene și cele de nivelul altor unități administrativ-teritoriale de interes local, existând doar cele două categorii menționate anterior, deși acestea sunt de rang diferit.

Importanța, răspunderea și complexitatea activităților desfășurate de instituțiile de cultură de nivel județean au un impact mult mai mare decât cele de la nivelul altor unități administrativ-teritoriale de interes local.Analizând aceste aspecte, se poate observa o inechitate între salarizarea funcțiilor din familia ocupațională „Cultură”, care se află în subordinea directă a consiliilor județene și cele aflate în subordinea celorlalte unități administrativ-teritoriale, respectiv, un manager al unei instituții culturale subordonate consiliului județean fiind remunerat în aceeași măsură ca un manager al unei instituții culturale aflată în subordinea unui consiliu local (managerul unui Centru Cultural de nivel județean ajungând la același nivel de salarizare ca managerul unui Cămin Cultural din mediul rural), aspect ce se răsfrânge și asupra celorlalte funcții de conducere prevăzute în Anexa III a Legii cadru 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare.

Din motivele prezentate anterior, consider oportună modificarea Anexei III a Legii cadru 153/1017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, prin includerea categoriei „Centre culturale aflate în subordinea consiliilor județene”, astfel funcțiile în cadrul acestor instituții să fie remunerate corespunzător sarcinilor și activităților desfășurate, precum și menționarea la „Alte instituții culturale” a sintagmei „aflate în subordinea unităților administrativ-teritoriale de interes local”.

Având în vedere aspectele anterior menționate, am elaborat o propunere de modificare a Legii cadru 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, în privința completării Anexei III, privind salarizarea familiei ocupaționale de funcții bugetare „Cultură”.

Conchizând, importanța, răspunderea și complexitatea activităților desfășurate de instituțiile de cultură de nivel județean au un impact mult mai mare decât cele de la nivelul altor unități administrativ-teritoriale de interes local și respectiv, legea nu a făcut o distincție clară între funcțiile de la nivelul instituțiilor culturale aflate în subordinea directă a consiliilor județene și cele de la nivelul altor unități administrativ-teritoriale de interes local, astfel se impune modificarea Anexei III din Legea cadru 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare.”