Candidatul USR-PLUS la președinția Consiliului Județean se prezintă sătmărenilor dintr-o altă perspectivă. Ciocan vorbește despre lipsa de investiții din mediul rural, dar și despre importanța atragerii fondurilor europene, pentru dezvoltarea județului.

Redăm integral comunicatul transmis de candidatul USR-PLUS Mircea Ciocan:

Mircea Ciocan Maior se oprește la o fântână din Hotoan, comuna Căuaș, județul Satu Mare. O localitate cu atestare documentară de peste 800 de ani, lăsată însă de izbeliște, depopulată, care supraviețuiește doar datorită muncii fiecăruia dintre cei care au mai rămas în sat!

„Mă leagă multe amintiri de acest loc. Veneam în fiecare vară pe cărare și stăteam la coadă la fântână, să îi duc apă mătușii. Acum nu mai e nimeni. Fântâna funcționează, însă apa nu mai este potabilă. Accesul la apă în zona rurală este deosebit de important. Din păcate sunt sute de comunități rurale care nu beneficiază de această facilitate, în condițiile în care apa potabilă este cea mai importantă resursă de consum uman pe care o avem.”

Mircea are 40 de ani și își desfășoară activitatea în domeniul fondurilor europene destinate spațiului rural, în zona tehnică a implementării Programului Național de Dezvoltare Rurală. Un soi de interfață de interacțiune directă cu oamenii din mediul rural. Parte din timp o petrece pe teren, în contact direct cu locuitorii satelor. De la Turț la Petrești, de la Crucișor la Beltiug și Homoroade sau Urziceni, comună de frontieră. Se regăsește în simplitatea frumoasă a codrenilor, în determinarea maghiarilor, temperamentul aprig al oșenilor sau în meticulozitatea șvabilor. Prețuiește multi–culturalitatea etnică din Satu Mare și pomenește cu drag boacele de păsat din Oaș, plăcintele codrenești, bograciul unguresc, ștrudelul șvăbesc cu mere, pălinca de prune și vinurile de pe Dealul Halmeului sau Beltiugului.Vorbește despre cât e de important să nu mai exportăm materie primă, ci să transformăm în produs finit, să punem valoare adăugată pe tot ceea ce facem. Satu Mare este un producător important de cereale, legume și căpșuni. 80 la sută din producția de căpșuni din România e produsă la Halmeu.

„Copilul meu nu mai are bunici în mediul rural, dar am încercat să îi relev luxul simplității. Și am reușit ca hrănitul găinilor, din curtea mătușilor, să fie pentru el cel mai tare joc live. Unul care bate orice joc de pe tabletă! Mi-aș dori să dăm o șansă tuturor copiilor să redescopere mediul rural, care poate fi element-cheie în identitatea, dezvoltarea și viitorul nostru. Dar să le oferim și minimul de confort care să-i facă să-și dorească să revină mai des. Mergem la Hotoan în zona Careiului și la Certeze, în Țara Oașului, locul de baștină al părinților mei și descoperim că aproape nimic nu s-a schimbat de când eram eu ca el. Satele s-au depopulat. Copiii sunt crescuți de bunici ca părinții să poată lucra în străinătate și să facă bani, au dispărut școli, timpul parcă stă în loc. Va trebui să pornim un proces de regenerare pe termen lung.”

Accent pe fonduri europene

Mircea a fost consilier de integrare în Ministerul Integrării Europene, în cadrul Instituției Prefectului din Satu Mare. Se ocupa de implementarea legislației europene la nivel comunitar. A realizat atunci care sunt beneficiile aderării și a rămas în acest domeniu. Acum lucrează la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, agenție care se ocupă de implementarea Programului Național de Dezvoltare.

„Deși am crescut la oraș, mi-a fost drag să petrec vacanțele la țară. Încă de mic am apreciat simplitatea, dar în același timp și demnitatea oamenilor de la țară.

Am urmărit traiectoria României pe drumul european încă din perioada de preaderare, atunci când îmi exercitam activitatea în cadrul instituției prefectului, având atribuții în implementarea aquis-ului comunitar și monitorizarea fondurilor de preaderare.

Odată cu aderarea la Uniunea Europeană am realizat faptul că România are o șansă pe care trebuie să o fructifice pentru a se alinia la standardele europene.

Viața oamenilor din mediul rural este plină de modestie și decență, însă am remarcat că esența acestor calități provine tocmai din greutățile vieții cu care aceștia se confruntă. Sunt oameni care atunci când statul român, prin autoritățile locale le întoarce spatele, găsesc soluții proprii șă își continuă viața.

Vocea lor de multe ori este ignorată și tocmai din acest motiv am luat decizia de a intra în această zonă mai puțin plăcută, numită „politică“, pentru a schimba ceva. Acel ceva care reprezintă, din perspectiva mea, obligația pe care ar trebui să o aibă fiecare om politic, de a fi cât mai aproape de cetățean și de nevoile lui.

Așadar, am conștientizat că schimbarea modului de a face politică poate fi realizat doar prin implicare directă. Consiliul Județean trebuie să reprezinte un spațiu deschis pentru problemele tuturor sătmărenilor, iar acolo unde aleșii locali nu au capacitatea de a interveni și de a oferi soluții, poate deveni direct sau indirect, punctul de sprijin de care aceștia au nevoie.

„Îmi doresc un Consiliu Județean care să creeze pârghii generatoare de soluții pentru un acces mai facil la serviciile de sănătate, pentru toată populația, inclusiv cea din mediul rural, cu accent pe prevenire”

De 30 de ani, lăsăm aceleași personaje să ne dicteze destinul. Politicieni care s-au perindat prin rotație în administrație și care au învățat să-și justifice incompetența invocând motive cum ar fi: lipsa banilor, legislație proastă, ba chiar nivelul scăzut de dezvoltare al comunei.

Toate acestea în condițiile în care agricultura este ignorată, tinerii pleacă la oraș și nu se mai întorc, casele rămân părăsite, școlile depopulate, iar părinții și bunicii rămân singuri, crede Mircea.

Strategie și obiective pentru județ

Administrațiile ultimilor ani au ridicat la rang de virtute peticiri de drumuri și lucrări de întreținere.

O strategie pe termen lung pentru județul Satu Mare a ajuns să reprezinte un lucru vital. O strategie care să cuprindă obiective clare și tangibile, prin care să se garanteze un trai decent pentru mediul rural și totodată pârghii de conexiuni cu mediul urban.

„Dezvoltarea durabilă trebuie să reprezinte un scop al administrației județene, iar atâta timp cât beneficiarul de drept al acestei viziuni este cetățeanul și comunitățile din care acesta face parte, avem toată deschiderea de a trece peste orice barieră politică pentru a sprijini sau a fi sprijiniți în această direcție.

Județul Satu Mare, a reprezentat în trecut, un pol de dezvoltare economică la nivel regional și național, însă acum suntem poziționați pe ultimele locuri. Implementarea unui model economic bazat pe investiții și inovare, reprezintă singura alternativă viabilă pentru ca județul Satu Mare să devină un teren fertil de dezvoltare a unei afaceri. Parcuri industriale, infrastructură de transport, încurajarea învățământului dual, sunt doar câteva elemente, care corelate ar putea sprijini dezvoltarea consistentă a mediului privat”, a conchis Mircea Ciocan.