Interviu cu deputatul Magyar Lorand, membru în Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a Camerei Deputaţilor

Reporter: – Care este starea agriculturii din România? Care sunt minusurile şi plusurile în acest domeniu?

Magyar Lorand: – România dispune de un potențial ridicat în domeniul agriculturii, în privința suprafețelor cultivabile se situează pe locul 6 în UE, cu performanțe deosebite în privința câtorva produse. În anul 2018, țara noastră s-a situat pe locul întâi în privința recoltelor de porumb și floarea soarelui, locul 2 la soia, pe locul 4 la grâu, rapița pe locul 5, iar în privința producției de fructe, ne-am situat pe locul 6, iar aceste tendințe sunt valabile și pentru anul 2019. În calitate de stat membru, România a produs în primul an 3 milioane de tone de grâu, iar în ultimii ani a depășit chiar și 10 milioane de tone. Datorită sprijinului acordat de UE, agricultura s-a dezvoltat cu utilaje moderne, care au ușurat în mod substanțial munca. Totodată, consider că este un aspect negativ faptul că agricultura este în mâinile marilor producători în proporție de 70%, restul de 30% a rămas în mâinile micilor agricultori, din această cauză producțiile de familie au ajuns într-un declin. Este regretabil și faptul că în România industria de prelucrare este slabă, din această cauză produsele ajung în străinătate, acolo se transformă în produse pentru comercializare, acestea se întorc la noi, astfel, valoarea adăugată rămâne în străinătate.

Reporter: – Ce s-ar putea face pentru dezvoltarea competitivităţii agriculturii româneşti?

Magyar Lorand: – Pentru ca economia României să se dezvolte, trebuie neapărat să se reducă exportul produselor, iar acasă este necesară consolidarea industriei de prelucrare. În acest sens, investițiile din partea statului pot fi de ajutor. Guvernul recent demis nu a avut planuri serioase în acest sens, programele guvernamentale demarate au încurajat preponderent producția – așa a fost programul de sprijin al producției tomatelor – dar și în această ramură lipsește industria de prelucrare. Și în domeniul creșterii animalelor au pus producția în prim plan – acest domeniu este slab dezvoltat – dar și în această ramură lipsește industria de prelucrare. Dezvoltarea minimă se datorează programelor UE, dar părerea mea este că ar fi foarte mare nevoie de dezvoltarea industriei de prelucrare, prin demararea programelor guvernamentale. Imobile frigorifice, depozite frigorifice, înființarea punctelor de prelucrare ar ușura activitatea micilor producători – cu aceste măsuri am încuraja și prelucrarea produselor valoroase autohtone.

Reporter: – Cum a sprijinit Parlamentul României activitatea agricultorilor?

Magyar Lorand: – După cum am amintit, am sprijinit prin votul nostru mai multe proiecte care vor ajuta producția. Am discutat despre programul tomatelor, dar aș putea să amintesc și programele orientate spre sprijinul crescătorilor de porci mangalița sau a celor care doresc să dezvolte fermele de porci. Am acordat sprijin dezvoltării fermelor de pui și a programelor creșterii bivolilor, iar în Camera Deputaților am votat demararea creșterii bivolilor. Lucrăm și acum în Camera Deputaților la proiectul de lege potrivit privind vânzarea-cumpărarea terenurilor agricole. Din partea UDMR, dar și din partea mea, avem opinii concrete cu privire la acest subiect: am putea să maximizăm la 750 de hectare terenurile aflate în posesie și am putea să interzicem ca persoane juridice să cumpere terenuri.

Reporter: – Ce iniţiative legislative aţi avut dumneavoastră, în calitate de deputat, în acest domeniu?

Magyar Lorand: – Am avut o inițiativă de modificare a legii privind vânătoarea, cu ajutorul căreia s-ar putea gestiona problema urșilor bruni. Atât pentru administrație, cât și pentru persoanele fizice constituie o mare problemă transportul cadavrelor animalelor, legea care se referă la acest subiect poate fi asociată cu mine. Am venit cu propuneri de modificare privind vânzarea și cumpărarea terenurilor, creșterea porcinelor, a legii privind apicultura și a zootehniei. Sunt în permanentă legătură cu agricultorii, cunosc problemele concrete cu care se confruntă, de aceea am o viziune reală asupra punctelor slabe ale legilor și ale proiectelor. În ceea ce mă privește, fac aceste lucruri pentru schimbările inteligente, în avantajul agricultorilor.

Reporter: – Cum va influenţa viitoarea politică agricolă comună activitatea din agricultura românească?

Magyar Lorand: – În următorul ciclu bugetar al UE – în primul rând din cauza ieșirii Marii Britanii din UE – vă fi mai mică baza de sprijin. Iar statele membre primesc o mult mai mare arie de desfășurare privind alocarea sumelor primite din partea UE. Punctul de vedere din România este ca să nu se diminueze suma cu bază teritorială – dar acest lucru aduce cu sine faptul că suma alocată proiectelor va fi vizibil mai mică. Ceea ce mai influențează agricultura din România – dar noi, în cadrul UDMR nu suntem de această părere – este ca să pună în prim plan interesele marilor agricultori în ceea ce privește finanțările. În UE există tendința de maximizare a sumelor alocate, dar România nu manifestă disponibilitate pentru așa ceva. Pe înțeles: pentru 2 mii de hectare, calculat cu 200 de Euro, sprijinul ar fi de 400 de mii, însă mai multe state au maximizat suma la 200 de mii, iar diferența o alocă pentru mica agricultură. România nu-și asumă maximizarea, astfel vor fi în dezavantaj micii producători, agricultura de familie.